Știri

Mediere sau expropriere pentru rezolvarea problemei blocului Erin?

Despre înlăturarea petei negre de pe obrazul urbanisticii câmpinene – blocul neterminat aflat la capătul străzii Judecătoriei -, s-a scris atât de mult în presă, încât ţi-e şi lehamite să te apuci să mai scrii despre acest subiect; de altfel, unul de mare interes pentru localnici şi pentru imaginea localităţii lor. Ce să mai scrii despre o situaţie pornită greşit încă de la naşterea ei, de acum 23 de ani, ce nu s-a vrut a fi îndreptată în toți acești ani prin bună înțelegere, ci doar tranșată în lungi bătălii juridice? Ce să mai zici despre o situație care, şi astăzi, după peste două decenii, se află tot pe un făgaş paralel cu legislaţia în vigoare (din acele timpuri, dar şi din prezent)? De pe acest făgaş se văd limpede toate omisiunile, inadvertenţele şi ilegalităţile (să nu ne mai ascundem după degete) din contractul de concesiune încheiat între municipalitatea câmpineană şi firma Duran (transformată ulterior în firma Rodan şi apoi, încă o dată, în compania Erin), precum şi toate greșelile de mai târziu: uşurinţa cu care au fost eliberate autorizaţii de construire firmei Erin și predecesoarelor sale, lipsa controalelor ce trebuiau făcute de Primărie concesionarului pentru a urmări evoluția lucrărilor de construire a imobilului  etc. 
Lucrările la turnul-schelet au început în anul 1997, fiind abandonate în 2003. Exasperaţi de atitudinea concesionarului terenului de 550 de metri pătraţi, concesionat de municipalitate firmei Duran, în 1995, pentru a construi pe el un bloc cu birouri şi spaţii comerciale, reprezentanţii administraţiei publice au dat în judecată firma Erin, solicitând în instanţă reintrarea Consiliului Local în dreptul de proprietate asupra terenului ce trebuia, în prealabil, eliberat de sarcini, adică de construcţia neterminată. După un proces dificil şi istovitor, care a durat peste un deceniu, după două cicluri procesuale, de fapt, Primăria Câmpina şi Consiliul Local au pierdut. Toată lumea era indignată de soluţiile instanţelor de judecată, favorabile firmei Erin, doarece toată lumea putea observa urâţenia unui bloc neterminat. S-a mai invocat, de asemenea, şi faptul că unul dintre apărătorii noştri a jucat la două capete, adică a ţinut cu partea adversă. Deşi se bănuia că cei de la Erin aveau încheiat un contract „beton”, cu clauze care le erau net avantajoase (desigur, în defavoarea Primăriei), pentru că numai în acest fel ar fi putut câştiga atâtea bătălii juridice, niciodată nu s-a adus la cunoştinţa publicului detalii ale contractului de concesiune, nu s-au analizat în presa locală hibele acestei „legi a părţilor”, prin care municipalitatea a fost dezavantajată în mod inadmisibil.

„Exproprierea e o vânzare mascată”

La începutul anului 2017, în Consiliul Local s-a avansat propunerea ca această clădire să fie cumpărată și să treacă în proprietatea municipiului. Propunerea nu a fost agreată de consilieri, care au aprobat însă, două luni mai târziu, începerea procedurilor de expropriere și o comisie specială care să facă toate demersurile necesare în acest sens. Nici nu vrem să ne gândim la aserțiunea populară care spune că, atunci când vrei să îngropi o problemă, înființezi o comisie care să se ocupe de rezolvarea acelei probleme. Consilierul Constantin Cândea, președintele Comisiei „Administrație publică locală, juridic, relații cu publicul, servicii și comert” din cadrul legislativului municipal a criticat cu tărie varianta exproprierii, considerând-o, de fapt, „o vânzare mascată”. Cel mai înverșunat contestatar al exproprierii terenului pe care a încremenit în peisaj turnul-schelet a propus o amânare a procedurilor prealabile exproprierii (întocmirea unui dosar ce urmează a fi supus aprobării Consiliului Județean Prahova etc), dar propunerea sa nu a fost agreată de majoritatea consilierilor municipali. Pentru a încerca să fie convingător, Constantin Cândea le-a trimis colegilor săi o adresă în care explică de ce nu crede în varianta exproprierii, arătând că susținătorii acestei variante consideră fără temei că blocul Erin este de utilitate publică, întrucât ”sunt de utilitate publică construcțiile care nu mai pot fi finalizate conform prevederilor autorizației de construire, inclusiv terenurile aferente acestora”. (art 38 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor în construcție). 
Pe de altă parte, consilierul Cândea amintește că proprietarul firmei susține că vrea să obțină autorizație de construire, dar Primăria refuză să-i elibereze acest act, drept pentru care a dat executivul local în judecată. „Prin exproprierea blocului Erin se urmărește cheltuirea banului public pentru achiziționarea unei clădiri fără utilitate publică, deoarece nu există spații pentru parcări destinate Poliției Locale, pe care municipalitatea ar dori să o mute în această clădire. […] De fapt, prin expropriere, municipalitatea îl recompensează pe patronul firmei Erin, deoarece îi umple buzunarele cu banii comunității câmpinene prin luarea în calcul a valorii construcției și a pierderilor suferite. De asemenea, îl scapă pe proprietar de dificila și ingrata sarcină de a înlătura ultimele etaje ale imobilului, sau măcar de a-i consolida structura de rezistență”, mai arată în adresa respectivă Constantin Cândea.

Un  alt istoric al faptelor

Solicitarea tuturor documentelor necesare și studierea lor cu mare atenție de către comisia condusă de consilierul Cândea a dus la constatarea tuturor inadvertențelor și ilegalităților din această poveste urâtă despre un turn urât, dar și despre înțelegeri poate mai urîte, încheiate între un concedent (care administrează orașul nostru) și un concesionar (care administrează o firmă ce își abandonează sau își tărăgănează construcțiile începute, cel mai bun exemplu în acest sens fiind baza sportivă cu ștrandul acoperit, cumpărată în 1998 de la IRUEAR Câmpina și nefinalizată nici până astăzi). Zilele trecute, Constantin Cândea a întrunit Comisia de administrație publică, din care mai fac parte consilierii municipali Mihaela Petrovici, Ion Petrescu, Daniel Ioniță și Robert- Cătălin Minea. Au fost invitați, de asemenea, reprezentanți ai celorlalte comisii de specialitate din Consiliul Local. Consilierul Cândea a prezentat un alt istoric al faptelor, cu multe elemente noi și incriminatoare. Astfel, la data de 25 august 1994, Consiliul Local Campina adopta HCL nr 30 prin care aproba concesionarea prin licitație publică a terenului în suprafață de 550 m.p., situat în Câmpina la intersecția B-dul Carol I cu str 1 Decembrie 1918, pentru realizarea unei construcții, minimum P+3, destinată unor birouri de avocatură, notariat, spații de prestări servicii, precum și pentru locuințe. 
Limita minima a prețului de concesionare era de 25.000 lei /m.p. În baza acestei hotărâri, la data de 20 octombrie 1994 se organizează licitația publică, desfășurată cu respectarea prevederilor legale, câștigătoare fiind declarată firma S.C. Duran Internațional S.R.L Câmpina. Patru zile mai târziu, prin adresa nr. 9562 din 24.10.1994, Consiliul Local Câmpina îi comunică câștigătorului acest fapt. De asemenea, acesta din urmă este atenționat că data limită pentru încheierarea contractului este de 10 noiembrie 1994, în caz contrar firma Duran urmând a pierde garanția și, bineînțeles, dreptul câștigat de a concesiona. La o jumătate de an distanță, prin adresa nr. 4523 din 13.04. 1995 (deci după șase luni de la expirarea termenului de încheiere a contractului de concesiune), Consiliul Local comunică firmei S.C. Duran Internațional S.R.L că rezultatul licitației s-a anulat și că suma de 1.375.000 lei, pe care a depus-o garanție, nu se mai restituie, ci rămâne, conform legislației în vigoare, la dispoziția Consiliului Local. În mod surprinzător și imposibil de înțeles, după ce mai trec două săptămâni, la aproape șapte luni de la anularea rezultatului licitației pentru concesionarea acelui teren din domeniul public, se încheie un contract de concesiune între Consiliul Local Câmpina și S.C.Duran S.R.L, contract care nu este datat, ci doar înregistrat sub nr. 4902/28 aprilie 1995. În concluzie, arată consilierul Cândea în expunerea sa, ”concesionarea s-a facut printr-un contract încheiat prin fraudarea legii, pe baza unei licitații anulate. Deci, altfel spus, s-a făcut fără licitație, motiv pentru care și contractul este nedatat.” Printre alte anomalii constatate de Comisia de administrație publică și evidențiate în raportul său de către consilierul Cândea, am putea aminti câteva extrem de păcătoase. Astfel, “predarea – primirea obiectului concesiunii este consemnată în procesul-verbal anexă nr 2” (art. 2 din contractul de concesiune), dar acest proces-verbal nu există, deci nu s-a făcut nici respectiva operațiune. De asemenea, nici în contractul de concesiune, nici în caietul de sarcini nu sunt prevăzute obligațiile concesionarului stabilite de lege referitoare la: – regimul de înălțime al clădirii; – termenul de finalizare al construcției; – interdicția de a subconcesiona, de a vinde sau de a cesiona construcția fără acordul concedentului, iar în cazul că se acceptă, trebuiau stipulate condițiile și procedurile; – dreptul concedentului de a controla inopinat stadiul lucrărilor și exploatarea obiectului concesiunii spre beneficial comunității; – dreptul de reziliere unilaterală a contractului, dacă nu se încadrează în graficul de execuție a lucrărilor; – anexa 2 (proces-verbal de predare-primire) și anexa 3 (clauze speciale) nu au mai fost întocmite.  Totodată, eliberarea autorizațiilor de construire s-a făcut fără o documentație conform cerințelor legale. Procedurile de eliberare a autorizațiilor sunt cel puțin dubioase, după cum urmează. În anul 1997, se elibereaza autorizație de construire firmei S.C Duran International S.R.L, pentru un imobil cu regim de înălțime P+4. În  anul 2000, se elibereaza autorizație de construire pentru un imobil P+5 unei alte firme, Rodan SRL, care nu este trecută în contractul de concesiune inițial, încheiat de Primăria Câmpina cu firma Duran. Nu există niciun document din care să rezulte ca firma Rodan era continuatoarea, dpdv juridic, a firmei Duran, deci, cu alte cuvinte, că era îndreptățită să primească autorizație. Nu există documente din care să rezulte că firma Duran și-a schimbat denumirea în Rodan, ori că a cesionat drepturile și obligațiile sale firmei Rodan. Nu există documente din care să rezulte că noua firmă – Rodan, se obligă să respecte clauzele contractului de concesiune. Oare cu ce drept Primăria Câmpina îi solicită să respecte ceva la care firma nu s-a angajat? Însă povestea în care municipalitatea este pierzătoare merge mai departe. În anul 2004, Primăria Câmpina eliberează o nouă autorizație de construcție pentru lucrările la blocul de pe terenul concesionat, cu regim P+7. Însă, surpriză, autorizația este eliberată unei alte firme: Erin SRL. Desigur, în aceleasi conditii. Nici această firmă nu se obligă, în vreun fel, să respecte contractul de concesiune. De asemenea, nu rezultă din niciun act că are vreun drept privind concesiunea. Pentru semietajul 8, cota cea mai înaltă, nu s-a obținut autorizație de construire. Culmea, Primăria Câmpina vrea să exproprieze turnul-schelet pe motiv că firmele Rodan și Erin nu și-au îndeplinit obligațiile din contractul de concesiune. S-au angajat firmele Rodan si Erin la așa ceva? 

Propuneri ale Comisiei de administrație publică 

Comisia de administrație publică a venit cu o serie de propuneri. În primul rând consilierii acestei comisii a legislativului municipal nu sunt de acord cu susținerile comisiei speciale  desemnate pentru verificări prealabile exproprierii. Aceasta din urmă justifică imposibilitatea întocmirii documentației necesare prin faptul ca cei din conducerea Erin nu permit niciun control din partea Consiliului Local. O atitudine de neînțeles, întrucât concedentul, prin lege, are dreptul de control, inclusiv control inopinat, fără notificare. Pe de altă parte, este stipulată și obligația concesionarului de a pune la dispoziție întreaga documentație pentru a se putea constata dacă este îndeplinit scopul concesiunii. Dar firma Erin poate susține că nu are nici o obligație, întrucât nu este parte a contractului de concesiune. Pentru  rezolvarea crizei, Constantin Cândea și oamenii săi propun calea medierii, care, în opinia lor, ar putea fi mai benefică decât varianta exproprierii pentru cauză de utilitate publică. „Facem apel la înțelepciunea conducerii societății Erin pentru rezolvarea conflictului pe cale amiabilă, folosind serviciile unui mediator. Noi vom propune în plenul Consiliului Local să ne adresăm unui mediator competent pentru declanșarea procedurii prealabile medierii. Dacă cei de la Erin acceptă medierea, se nasc beneficii pentru ambele părți” , ne-a declarat Constantin Cândea. 

Solicitarea avocatei firmei Erin a fost respinsă

Avocata părții adverse a solicitat ca municipalitatea câmpineană să recunoască dreptul de concesiune al firmei Erin asupra terenului pe care se înalță blocul păcătos. În urma solicitării adresate Comisiei de administrație publică de a exprima un punct de vedere cu privire la legalitatea cererii formulate de reprezentantul firmei Erin S.R.L. Câmpina, cât si cu privire la sugerarea unor soluții pentru rezolvarea situației clădirii construite  pe terenul de la intersectia str. 1 Decembrie 1918 cu B-dul Carol I, teren concesionat de municipiul Câmpina societății S.C.Duran International în anul 1995, comisia condusă de consilierul Cândea precizează următoarele: ”Autorizatiile de construcție pentru clădirea în cauză au fost eliberate de către Primăria Câmpina, în anul 1997, firmei Duran, titulara dreptului de concesiune conform contractului aferent, în anul 2000 – firmei Rodan, iar apoi, în anul 2004, firmei Erin, firme despre care nu există nici un document că ar fi succesoarele firmei Duran. Cele două firme au primit ilegal autorizațiile de construcție, întrucât nu sunt titulare ale dreptului de concesiune și nu s-au angajat în vreun fel să respecte clauzele contractului de concesiune. Cele constatate ne îndreptatesc să considerăm fără temei cererea reprezentantului firmei Erin de recunoaștere a dreptului de concesiune, atâta timp cât firma însăși nu a solicitat si nu a acceptat să  încheie un contract prin care să-și asume atât drepturile, cât și obligațiile unui concesionar corect, de bună-credință. Ca atare, nu recomandăm executivului local să elibereze adeverința în acest sens. Ținând cont însă de blocajul creat în situația blocului neterminat, comisia noastră optează pentru declanșarea unei proceduri de rezolvare pe cale amiabilă a litigiului, apelând la serviciile unui mediator autorizat.”  
Adrian BRAD   

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare