Majoritatea din Consiliul Local nu doreşte finanţarea totală a echipei Unirea

Ultima şedinţă de lucru a Consiliului Local a fost plină de contre şi săgeţi pe care cele două tabere (majoritatea formată din reprezentanţii USL – PP-DD, pe de-o parte, şi partida consilierilor PDL, pe de altă parte) şi le-au aplicat fără milă. Atacurile verbale ale aleşilor-adversari au fost însoţite adesea de ameninţări privind darea în vileag a unor contracte părtinitoare pe care municipalitatea le-ar fi încheiat, în cursul ultimilor ani, cu diverse persoane sau entităţi juridice. A fost o răbufnire a celor 17 consilieri prezenţi (Elena Albu şi Călin Tiu au lipsit), pe care am putea să o justificăm, în parte, prin faptul că şedinta era înregistrată de televiziunea regională Valea Prahovei TV (practic, singura televiziune locală). În condiţiile în care şedinţele Consiliului Local nu mai fuseseră televizate de ani de zile, consilierii au găsit acest prilej  numai bun pentru a încerca să se impună în luările lor de cuvânt, cu scopul de a impresiona electoratul din faţa televizoarelor, cu atât mai mult cu cât referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu stătea să bată la uşă.
Primarul municipiului a iniţiat şi susţinut un proiect de hotărâre care propunea aprobarea susţinerii financiare a Fotbal Club „Unirea” Câmpina în turul anului competiţional 2012 – 2013. În acest scop, Tiseanu a propus ca legislativul local al municipiului să asigure finanţarea Fotbal Club „Unirea” Câmpina cu suma de 480.000 lei (4,8 miliarde de lei vechi), banii fiind necesari în turul campionatului, în perioada 1 august – 31 decembrie 2012. Suma de aproape o jumătate de milion de lei noi urma a fi prevăzută în bugetul local pe anul 2012, la Capitolul ”Cultură, recreere, religie”.

Echipa “Unirea” este recunoscută ca fiind cea pe care edilul-şef a folosit-o în scopuri electorale, obligându-l pe preşedintele clubului, Mărgărit Ciubotaru, să adere la PDL. Acest lucru l-a nemulţumit pe viceprimarul Ion Dragomir, liderul pesediştilor locali, din care cauză, la sfârşitul sezonului trecut, vicele şi-a dat demisia din  Comitetul Director al clubului.
În accepţiunea primarului Tiseanu, cu cei 480.000 de lei s-ar finanţa întreaga activitate sportivă a echipei Unirea, care a promovat, de curând, în al treilea eşalon al al fotbalului naţional. Dacă proiectul lui Tiseanu ar fi obţinut girul Consiliului Local, suma de 480.000 de lei ar fi fost cheltuită pentru cumpărarea de echipamente sportive, mâncare, medicamente, pentru întreţinerea stadionului şi plata arbitrilor, pentru plata salariilor jucătorilor, precum şi a primelor, a cazării, deplasărilor etc. Practic, municipalitatea asigura totul. Celorlalţi membri din Comitetul Director (care se consideră fondatorii iniţiali ai echipei ce a luat naştere cu câţiva ani înaintea asocierii cu municipalitatea), le revine rolul de finanţatori ai clubului mai mult cu numele.
Astăzi, conducerea clubului promite că actualul obiectiv al echipei este promovarea în Divizia B. Accederea în eşalonul secund al fotbalului românesc, după ce, cu doi ani în urmă, activa în fotbalul judeţean, poate fi socotit un obiectiv nu doar îndrăzneţ, ci chiar măreţ, care merită oricâte sacrificii.
Cu toate acestea, liderii USL Câmpina sunt hotărâţi să nu sprijine în totalitate şi în exclusivitate echipa de fotbal Unirea, ci să o finanţeze parţial, în cadrul unui contract fără artificii juridice de genul celui care a permis Consiliului Local să finanţeze singur echipa, în sezonul trecut, cu multe miliarde de lei vechi, doar pentru că era membru fondator al clubului Unirea.
Consilierul municipal Florin Frăţilă, preşedintele Comisiei de cultură, învăţământ, sport şi tineret, este de părere că trebuie să existe un sprijin parţial din partea municipalităţii, însă doar în cadrul unui contract în care clubul Unirea să vină cu circa 60% din fondurile necesare activării echipei în acest an competiţional. Iar  cu miliardele de lei vechi “salvate” urmează a se construi  baze sportive moderne (la acest capitol, Câmpina este în mare suferinţă), şi a se finanta şi alte cluburi sportive meritorii din oraş.

În sala de şedinţe au fost prezenţi preşedintele clubului Mărgărit Ciubotaru, directorul sportiv Bogdan Mănescu şi câţiva jucători. Cu toată susţinerea primarului şi a consilierilor PDL, majoritatea PSD-PNL-PP-DD a votat împotriva proiectului, respingându-l. “Suntem hotărâţi să investim cât mai mult în baze sportive, care lipsesc cu desăvârşire în Câmpina. Nu avem terenuri de baschet, nu avem terenuri de tenis, cu banii pe care PDL ar vrea să-i alocăm clubului Unirea am putea cumpăra stadionul Rafinăria, fiindcă oraşul nostru nu are un stadion de fotbal corespunzător. De aceea, eu cred că finantarea clubului Unirea cu sume mari, aşa cum s-a întamplat în sezonul trecut, nu mai este posibilă. Eu nu spun că nu ar trebui să susţinem echipa Unirea, dar nu în totalitate. Fiecare club de fotbal din lume are şi bugetul său propriu. Este foarte important acest lucru. Altfel, degeaba te numeşti patron sau finanţator de club de fotbal. Nu poţi fi proprietar de club sportiv fără niciun ban în buzunar. De aceea, noi considerăm că trebuie făcut un contract în care clubul să vină cu peste jumătate din sumele necesare funcţionării echipei. E treaba lor cum vor reuşi acest lucru, cu un nou sponsor sau un nou acţionar. E treaba lor, dar eu consider că altfel nu putem face, căci ar însemna să marginalizăm celelalte cluburi sportive din oraş”, a susţinut consilierul Florin Frăţilă.
Viceprimarul Ion Dragomir şi-a exprimat opinia că finanţarea totală a clubului, din anul trecut, nu a fost chiar legală, iar dacă va intra într-o nouă asociere cu acţionarii clubului, municipalitatea trebuie să aibă drept de coproprietate şi asupra fotbaliştilor clubului.
Consilierul Horaţiu Zăgan le-a amintit consilierilor PDL că, în vara lui 2008, au îngropat echipa fanion a fotbalului câmpinean, Poiana Câmpina (botezată atunci, FCM Câmpina), care a activat mulţi ani în divizia B, într-o existenţă de peste 80 de ani.
Respingerea proiectului iniţiat de primar a fost cea mai usturătoare înfrângere pe care a suferit-o Horia Tiseanu în şedinta aleşilor noştri de săptămâna trecută, lucru care atestă că executivul câmpinean este bicefal nu doar în teorie, şi că puterea în Câmpina este împărţită între primar şi viceprimar, dar influenţa cea mai mare pare să o aibă, deocamdată cel puţin, viceprimarul Ion Dragomir.  (A.N.)