Vineri, 9 octombrie 2015, pe la miezul zilei (ora 12.00), cu o punctualitate nemţească, primarul Horia Tiseanu şi reprezentantul firmei constructoare, Florin Constantinescu, manager general al Floricon Salub, au tăiat panglica celei mai importante realizări a municipalităţii câmpinene din acest an. Este vorba despre modernizarea şi ecologizarea Lacului Curiacul, primul din salba celor patru lacuri care udă pământurile câmpinene de la vest la est (din care mai fac parte lacurile Bisericii, Vlădoaia şi Peştelui). La eveniment au participat câţiva consilieri municipali, reprezentanţi ai Primăriei Câmpina, prefectul judeţului Prahova, Rodica Paraschiv, precum şi mai mulţi invitaţi din afara administraţiei publice locale: conducători ai unor instituţii publice, foşti primari, un fost senator, glorii ale sportului câmpinean de altădată, cetăţeni de onoare ai municipiului, câţiva profesori şi o mulţime de elevi care au testat echipamentele de fitness amplasate într-un loc special dedicat.
Obiectivul major al investiţiilor aprobate de către Consiliul Local Câmpina pentru anul 2015, derulat cu fonduri de la bugetul local, a fost plin de ghinioane. Poate mai multe chiar decât cele care au însoţit proiectul cu fonduri europene „Modernizare Calea Daciei”, care s-a materializat prin edificarea, în primăvara lui 2012, a pasajului rutier suprateran ce traversează DN 1, la poarta sudică a Câmpinei. Lucrările ar fi trebuit încheiate în 2014, dar motive obiective au făcut ca finalul investiţiei să se lase aşteptat încă un an. Descoperirea, în urma săpăturilor, a unui proiectil din Al Doilea Război Mondial a îngheţat lucrările până la angajarea (la indicaţia ISU Prahova), a unei firme specializate şi dotate cu un performant detector de metale, cu care s-a scanat riguros zona, cercetându-se măruntaiele pământului de sub lac şi din împrejurimile sale, până la repornirea lucrărilor. Apoi, ghinionul a lovit din nou, căci la suprafaţa apei au apărut pelicule unsuroase ce semănau cu reziduuri petroliere. Înainte de acestea, au apărut o vreme resturi ale unor deşeuri menajere, dar ele au fost imediat curăţate de lucrătorii de la Floricon Salub, operatorul local de salubritate şi antreprenorul lucrării. Până la urmă, toate problemele au fost rezolvate, iar dovada unei corecte ecologizări o reprezintă peştii din apă, care au făcut ca primii beneficiari ai acestei importante investiţii publice să fie mai mulţi pescari amatori, care au dat la peşte săptămâni în şir. Astăzi, primarul poate fi mulţumit, fiindcă şi-a văzut realizat un proiect la care ţinea foarte mult, pe care l-a susţinut încă din mandatul 2008 – 2012. Edilul-şef poate fi şi mândru, căci a închis gura tuturor detractorilor proiectului de modernizare a zonei, care considerau că suma alocată de consilierii municipali trebuia cheltuită pentru realizarea infrastructurii rutiere a localităţii. De altfel, Horia Tiseanu a avut aproape în toate platformele electorale cu care a candidat pentru ocuparea fotoliului de prim-demnitar al urbei determinarea de a reda câmpinenilor cât mai multe spaţii verzi în zone căzute în uitare sau în paragină, locuri de relaxare pentru adulţi ori parcuri de joacă pentru copii. Iar acest lucru i-a reuşit din plin, în fiecare mandat al său bifând amenajarea unor zone verzi în care câmpinenii îşi pot petrece timpul liber.
Hotărât lucru, Lacul Curiacul merită toţi banii şi toate aşteptările. În mijlocul apei, tronează o impresionantă fântână arteziană care noaptea răspândeşte lumini feerice. Dintre lucrările care s-au executat în această zonă, în vederea integrării ei în circuitul recreaţional al municipiului Câmpina, putem menţiona: decolmatarea lacului, defrişări, consolidări de maluri, amenajarea aleilor pietonale, dotarea cu mobilier urban adecvat, locuri de joacă pentru copii, realizarea sistemului de iluminat public, amenajarea peisagistică a spaţiilor verzi, dar şi amplasarea unor aparate de fitness, pentru cei care doresc să practice sport în aer liber. În zona centrală a lacului, superba fântână arteziană plutitoare înfrumuseţează sensibil loculşi îi măreşte valoarea, dar un neajuns rămâne încă neterminarea aleii pietonale dinspre calea ferată, de lângă malul îndepărtat al lacului, fără nicio vină din partea municipalităţii sau a constructorului. S-a reuşit doar realizarea unei alei de promenadă, dar nu şi pe latura dinspre calea ferată de pe deluşorul din imediata apropiere, aşa cum prevedea proiectul. Această zonă aparţine CFR, iar diriguitorii companiei nu au permis, dintr-o încăpăţânare greu de înţeles, amenajarea unei suprafeţe de câteva sute de metri pătraţi în apropierea căii ferate care nu se mai foloseşte de zeci de ani. În alocuţiunea rostită la inaugurare, Horia Tiseanu a dat asigurări că în urma deselor intervenţii pe lângă conducerea CFR, municipalitatea urmează, în scurt timp, să obţină permisiunea de a face amenajări şi în zona deţinută de CFR.
Prin acest proiect s-a dorit realizarea unui spaţiu de recreere, promenadă şi întâlnire pentru persoanele pasionate de sport, dar şi transformarea zonei într-un centru de interes apreciat de câmpineni şi de toţi vizitatorii oraşului nostru. „Dorim ca în municipiul nostru să se realizeze cât mai multe astfel de zone, pentru a ne atinge cât mai repede ţinta de apropiere de standardele europene în domeniu”, este de părere primarul municipiului. El a mai declarat că în jurul lacului vor fi amplasate camere video de supraveghere, zona urmând a fi monitorizată permanent de către Poliţia Locală. Investiţia a fost realizată din bugetul local şi a costat în total aproximativ două milioane de lei, aici fiind incluse şi costurile fântânii arteziene, de aproape 70.000 de lei. A.N.
Minunat !Mioara Zaharia