După ce, în urmă cu câteva luni, mai mulți consilieri propuneau să fie desființat, iată că, zilele trecute, Ansamblul Folcloric al Casei Tineretului din Câmpina s-a întors de la un festival internațional desfășurat în Bulgaria, în stațiunea Sunny Beach, una dintre perlele litoralului bulgăresc. Este vorba despre festivalul intitulat „Nestya International Art Festival”, un eveniment cu o bogată tradiție în viața culturală a vecinilor noştri de la sud de Dunăre. Manifestarea are o valoare și o notorietate care au depășit, de mult, granițele Bulgariei, la festival fiind prezente ansambluri folclorice din numeroase țări europene.
Participarea Ansamblului Folcloric al Casei Tineretului la „Nestya International Art Festival” a fost finanțată, aproape în întregime, de către Consiliul Local. Toată deplasarea a costat aproximativ 6350 de euro, iar de la bugetul local s-au alocat 4150 de euro, diferența de peste 2000 de euro fiind suportată din resursele proprii ale dansatorilor, ceea ce demonstrează încă o dată dragostea și pasiunea acestora pentru folclorul românesc. Este o atitudine demnă de toată admirația, mai ales ca ea se potrivește ca o mănușă Anului Centenar. Din delegația Câmpinei, alături de dansatori și instructorii lor (profesorii coregrafi Nicolae Chiriță și Roxana Paraschiv), au mai făcut parte consilierul municipal Ioan Petrescu și doi reprezentanți ai executivului câmpinean: Loredana Pulez și Mihaela Ionete.
Fondatorii ansamblului
Câmpina are mai multe formații de dansuri populare, iar dintre ele se disting ca importanță Ansamblul „Ghiocelul” al Casei de Cultură „Geo Bogza” și Ansamblul Folcloric al Casei Tineretului. Prima formație este cea mai veche, iar a doua, înființată în 2017, cea mai nouă. Remarcabil este faptul că fondatorii Ansamblului Folcloric al Casei Tineretului sunt cei care au înființat, acum 16 ani, și Ansamblul „Ghiocelul”. Adică Andrei Duran și încă patru colegi de liceu.
„Eram în liceu, când profesorul nostru de sport, dl. Alexandru Grecu, ne-a îndemnat la un astfel de proiect, promițându-ne că, dacă vom forma o trupă de dansuri populare, vom participa la un concurs în Grecia. Ne-a plăcut ideea și am reușit, în noiembrie 2002, să punem bazele Ansamblului Ghiocelul, eu împreună cu patru colegi. Nu am ajuns în Grecia, dar am ajuns în scurt timp să dansăm foarte bine și să alcătuim o trupă de dansuri populare valoroasă. Inițial, din Ansamblul Casei Tineretului au făcut parte doar elevi de la liceul Grigorescu, dar, cu timpul, ni s-au alăturat și elevi din alte licee ale orașului. După ce am intrat la facultate, ne era tot mai greu să venim la repetiții în timpul săptămânii. Și așa, încet-încet, ne-am retras unul câte unul din formație”, ne mărturisește Andrei Duran.
Membrii Ansamblului „Ghiocelul” au participat și ei, anul trecut, la Festivalul Internaţional de Artă Nestya din Bulgaria, dar nu au reușit să cucerească decât un trofeu, nereușind să impresioneze audiența la fel de mult cum au făcut-o cei care le-au călcat pe urme, zilele trecute, câțiva dintre ei reprezentând prima serie de dansatori ai Ansamblului Ghiocelul de altădată.
Prima apariție pe scenă a dansatorilor de la Casa Tineretului a fost în toamna anului 2017, la Serbările Toamnei, atunci când au deschis spectacolul din cea de-a doua seară a festivalului. După ce au oferit publicului suite de dansuri tradiționale din mai multe regiuni istorice ale țării (Muntenia, Moldova, Maramureș), cei din nou-înființatul ansamblu au asigurat fondul coregrafic pentru mini-recitalul interpretei de muzică populară Adriana Deaconu, dansând apoi și alături de Rona Hartner și Zuralia Orchestra. Evoluția lor de la Zilele Câmpinei a fost răsplătită cu numeroase aplauze și multe comentarii pozitive.
”În primul rând fiindcă nu eram mulțumiți de coregraful pe care îl aveam, eu și cei patru colegi și prieteni am dansat doar doi ani la Ghiocelul, după care am plecat la facultate. În timpul facultății, prin 2007, pentru că iubeam cu ardoare dansurile populare, am decis toți cinci să continuăm activitatea de dansatori (prima dragoste nu se uită niciodată). Și fiindcă îl prețuiam foarte mult pe Nicolae Chiriță, unul dintre cei mai buni coregrafi de dansuri populare din România, am acceptat să colaborăm cu Ansamblul Folcloric Salba Prahovei din Plopeni, coordonat de dl Chiriță. Din 2013, am început, în aceeași componență, o nouă colaborare, cea cu Ansamblul Calabreaza, unde instructor era același Nicolae Chiriță. Din 2017, cu același instructor, alături de care a venit și doamna profesoară Roxana Paraschiv, am pus bazele Ansamblului Folcloric al Casei Tineretului, alcătuit din dansatori ce activează și la alte ansambluri din județ: Calabreaza (din Breaza), Salba Prahovei (din Plopeni), Floare de Tei (din Cornu). Ansamblul Casei Tineretului este compus din 30 de dansatori, tineri cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani. Așa cum s-a promis în ședința din martie 2018 a Consiliului Local, pentru o mai bună activitate a ansamblului și pentru majorarea cotei de câmpineni dansatori, s-a înființat o grupă de juniori, care reprezintă pepiniera pentru nucleul seniorilor. Grupa juniorilor are repetiții săptămânal, iar la fiecare repetiție se prezintă aproximativ 25 de elevi din liceele câmpinene. Nucleul ansamblului îl constituie dansatori cu o bogată experiență, participanți la manifestări culturale importante găzduite de țări precum Franța, Turcia, Egipt, Portugalia, Serbia, Bosnia, Bulgaria”, ne mai spune Andrei Duran.
La un pas de desființare
La ședința ordinară a Consiliului Local Câmpina din martie 2018, Ansamblul Folcloric al Casei Tineretului a fost la un pas de a fi desființat. Consilierul Monica Clinciu a propus desființarea sa, motivând că membrii formației nu activează exclusiv sub titulatura de ansamblu al Casei Tineretului din Câmpina la toate concursurile la care participă, ci se regăsesc și ca membri ai altor ansambluri folclorice ce funcționează pe lângă casele de cultură din Plopeni, Breaza și Cornu. În plus, s-a pus problema remunerării coregrafilor nu doar de către Casa Tineretului, ci și de către casele de cultură din Breaza, Plopeni și Cornu. Andrei Duran le-a explicat colegilor săi din Consiliu Local că este posibilă această remunerare multiplă, asigurată de către instituțiile culturale ce patronează cele patru ansambluri de dansuri populare (din Câmpina, Breaza, Plopeni și Cornu), dar nu a fost înțeles. În primul rând, niciunul dintre ansamblurile folclorice nu ar putea funcționa de sine stătător. Cele care au costume populare nu au numericul necesar de dansatori (16 dansatori, adică opt perechi), ca să nu mai vorbim că sunt unele, cum este Ansamblul Casei Tineretului, care nu au nici costume, nici dansatori suficienți. Așadar, niciunul dintre cele patru ansambluri care colaborează între ele nu are resursele necesare pentru a susține un spectacol de anvergură.
Consilierul Elena Albu, președintele acelei ședințe, s-a declarat și ea de acord cu amendamentul de desființare propus de Monica Clinciu. Când s-a trecut la vot, pentru desființare au ridicat mâna doar patru consilieri, mult prea puțini, lucru care a făcut ca la „Nestya International Art Festival” din Bulgaria să se vorbească în termeni elogioși despre ansamblul de dansuri populare de la Câmpina, deci și despre orașul în care acesta funcționează.
Nemulțumiți că amendamentul desființării a picat, susținătorii săi au pomenit într-o pauză de ședință de necesitatea de a i se face lui Andrei Duran o reclamație la ANI, pe motiv de conflict de interese. Adică nu se poate și membru al Consiliului Local Câmpina, și membru al unei trupe de dansuri populare patronată de o instituție culturală din subordinea legislativului municipal. E greu de înțeles această atitudine, cu atât mai mult cu cât, la câți păpușari și trăgători de sfori sunt în administrația publică locală, să fii dansator amator de dansuri populare din dragoste de folclor reprezintă o activitate mai mult decât onorabilă, care nu impietează funcția de consilier municipal. Cele două ipostaze amintite spre comparație, cea de consilier dansator pe picioarele proprii la comanda muzicii populare și cea de dansator pe sforile trase de potentații orașului au tot atâtea asemănări câte găsim la apa sfințită și acidul sulfuric.
„Nu este greu de înțeles parcursul nostru de dansatori pe la mai multe case de cultură din județ. Noi nu suntem dansatori profesioniști, legitimați la o casă de cultură precum sportivii profesioniști la diverse cluburi. Noi nu primim bani, ci chiar mai aducem bani de acasă, uneori. Noi dansăm din pasiune, din dragoste pentru folclor, pentru muzica și dansurile populare, pentru tradițiile atât de frumoase ale românilor, care reprezintă o parte din filonul existenței acestui popor”, mărturisește Andrei Duran.
Cuceritori de festivaluri
Așa cum aveam să aflăm de la interlocutorul nostru, Casa Tineretului nu are niciun costum, instituția fiind obligată să închirieze costume de la casele de cultură din Breaza și Plopeni. La Festivalul Internațional de Artă Nestya din Bulgaria, ansamblul a câștigat Premiul I pentru cel mai frumos costum bărbătesc cu un costum închiriat, originar din Oaș. Se poate spune că tinerii dansatori au fost cuceritorii festivalului, de vreme ce au câștigat cele mai multe trofee, nemaivorbind de faptul că au cucerit pe toată lumea implicată în desfășurarea evenimentului: jurați, organizatori, spectatori. În primul rând, dansatorii au câștigat Marele Premiu al festivalului (Premiul I la secțiunea „Cel mai bun ansamblu”), dar și alte premii și medalii foarte importante: Medalia de aur la secțiunea „Cel mai bun dansator” (Mihai Vulpe), Medalia de bronz la secțiunea „Cea mai bună dansatoare” (Alexandra Ungureanu), Premiul I pentru cel mai frumos costum popular bărbătesc. Ansamblul folcloric merită toate laudele, cu atât mai mult cu cât a fost înființat în urmă cu doar un an.
Sufletul acestei formații de dansuri populare și, în același timp, unul dintre fondatorii ei, este consilierul municipal Andrei Duran. Problemele administrative la fiecare participare și deplasare a acestui ansamblu tot el le rezolvă. „La festivalul din Bulgaria au fost trei seri de spectacole, cea mai importantă, și obligatorie, de altfel, a fost ultima seară, seara de gală, în care dansatorii noştri au impresionat puternic spectatorii prezenți. Premiul cel mare la festivalul din Bulgaria l-am câștigat cu un colaj de dansuri populare din diferite zone folclorice ale României: Muntenia, Țara Oașului, Moldova și Ardeal. Am fost 24 de dansatori grupați în 12 perechi. Fără colaborarea cu celelalte patru ansambluri folclorice nu am fi putut, numai noi, cei de la Casa Tineretului din Câmpina, să oferim un spectacol de o asemenea amploare și calitate. Casa Tineretului nu are deloc costume. De aceea, am format ansamblul Casei Tineretului ca rod al colaborării cu cele patru ansambluri amintite. Din Câmpina, în trupa de bază, avem efectiv doar patru băieți și câteva fete. Problema resursei umane o putem rezolva în timp, dar rămâne problema procurării de costume, care nu poate fi rezolvată decât cu alocări mult mai mari de fonduri de la bugetul local. În plus, dacă dorim exclusivitate, ar trebui să le plătim coregrafilor nu 12.000 de lei, cât le dă Casa Tineretului anual în prezent, ci de cinci ori mai mult, adică 60.000 de lei, diferența reprezentând sumele primite de la celelalte patru case de cultură cu care coregrafii colaborează. Colaborarea dansatorilor este un fel de a spune că ne înțelegem foarte bine și că trupa de dansatori poartă numele instituției culturale care organizează un anumit eveniment la care dansatorii participă. De fapt, nu există niciun contract de colaborare între dansatori și instituțiile de cultură care patronează cele cinci ansambluri de dansuri populare. Toată activitatea noastră se face din pură pasiune”, conchide Andrei Duran.
Adrian BRAD
