La trei ani de la începerea proiectului,

Pasajul rutier de pe DN1 a fost dat în folosinţă

Miercuri, 11 aprilie, va rămâne o dată de referinţă în istoria oraşului nostru. În această zi, la aproape trei ani de la desfăşurarea licitaţiei câştigată de firma bănăşteană Cast SRL, a fost dat în folosinţă pasajul rutier de la poarta sudică a Câmpinei, care va uşura foarte mult accesul înspre şi dinspre primul drum naţional al ţării. Orice s-ar spune, construcţia impresionează şi reprezintă cea mai importantă investiţie a Câmpinei postdecembriste. Prin folosirea pasajului, timpul de ieşire din municipiu se reduce, în medie, de la 536 de secunde la 29 de secunde. Creşterea vitezei de deplasare în zona intersecţiei, de la 30km/h la 90km/h, reprezintă un alt mare avantaj pentru şoferii care vor folosi pasajul. Istoria acestui proiect a fost plină de incidente şi de blocaje. Reamintim cititorilor noştri că, la sfârşitul anului 2009, licitaţia pentru atribuirea lucrărilor avea să fie câştigată de firma Cast SRL, din Băneşti, în colaborare cu un consorţiu italian. La licitaţie au mai participat şi două firme bucureştene, care au atacat verdictul comisiei de specialitate a primăriei, iar Comisia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor le-a dat câştig de cauză. Executivul câmpinean a contestat în instanţă decizia CNSC şi a câştigat procesul, firma Cast fiind declarată câştigătoarea licitaţiei. Ce a şocat multă lume a fost termenul de patru luni, cu care Cast s-a angajat să termine investiţia, termen considerat de specialişti o utopie. În fapt, durata efectivă a lucrărilor a fost de 12 luni. Darea în folosinţă a pasajului rutier a fost amânată de câteva ori pentru ca mai-marii de la Bucureşti să fie prezenţi la ceremonia de inaugurare a obiectivului, materializare a celui mai important proiect cu fonduri europene accesat de municipalitate, evaluat la şase milioane de euro. La tăierea panglicii, au fost prezente oficialităţi de prim rang din administraţia centrală şi din Parlament, dar şi numeroase autorităţi câmpinene şi din localităţile învecinate (remarcat s-a făcut primarul din Breaza, Nicolae Ferăstrăeru).

 Cel mai înalt demnitar prezent a fost Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, “cea care a sprijinit cel mai mult finanţarea şi finalizarea acestui mare proiect, care, altminteri, s-ar fi putut întârzia şi realiza abia cu ajutorul fondurilor ce vor sosi în România după 2013”, aşa cum a menţionat în alocuţiunea sa primarul Horia Tiseanu. Nu a mai venit Elena Udrea, cum circula un zvon (ar fi fost, oricum, o prezenţă simbolică, după ce i-a căzut guvernul, la începutul anului),  dar a venit cel care i-a luat locul în fruntea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Cristian Petrescu. Au mai fost prezenţi prefectul demisionar Adrian Dobre, deputatul Florin Anghel, secretarul-general al MDRT Gheorghe Nastasia, consilierul judeţean Ovidiu Cord şi mulţi alţii. Au fost prezenţi şi liderii USL Câmpina, viceprimarul Ion Dragomir (preşedintele PSD Câmpina) şi omul de afaceri Virgil Guran (preşedintele PNL Câmpinaşi candidatul USL la Primăria Câmpina). Despre festivismul cronic al administraţiei Tiseanu şi nesfârşitele amânări ale acestei inaugurări şi dări în folosinţă a pasajului, care au întins nervii şoferilor câmpineni la maximum, am mai vorbit, aşa că nu mai insistăm. Ceremonia a atras şi numeroşi gură-cască, ce au venit curioşi să vadă minunea cea mare, cu care administraţia pedelistă a oraşului se tot lăuda de la sfârşitul anului trecut, dar pe care nu mai reuşea să o facă folosibilă.

Inaugurarea a început, bineînţeles, cu oficierea unei slujbe de către un sobor din şapte preoţi (şapte este o cifră plăcută divinităţii), după care au urmat scurte cuvântări rostite de Horia Tiseanu, Roberta Anastase, Cristian Petrescu, fiecare lăudând investiţia şi subliniind importanţa acesteia. Ceea ce ne-a atras atenţia la evidenţierea importantei investiţii a fost “declasarea” sa de la unicat mondial la unicat european. Astfel, dacă la prima conferinţă de închidere a proiectului, proiectantul şi constructorul au subliniat faptul că particularităţile acestei construcţii (stâlpii de susţinere foarte zvelţi în comparaţie cu dimensiunile podului, serpentinele celor două căi de rulare, panta pasajelor principale, diferenţele de nivel dintre extremităţi etc.), o califică drept singura de acest fel din lume, lucrurile s-au mai schimbat între timp, iar în luările de cuvânt de la inaugurare, pasajul (format, practic, din două pasarele), a fost prezentat ca fiind singura construcţie de acest fel din Europa. Bine că s-a tăiat, în sfârşit, panglica tricoloră, fiindcă dacă  ar mai fi avut loc încă o ceremonie de inaugurare, am fi aflat poate că pasarela e cea mai tare din Balcani.  Ca să lămurească lucrurile şi să ne scape de emoţii, într-o postare recent făcută pe forumul unui ziar electronic local, primarul Horia Tiseanu precizează: “Lucrarea este deosebita, pe masura efortului şi dificultăţilor întâmpinate. Oricum, este unica în judet, iar ca solutie tehnică, este unică în ţară.” Acuma, mi-e teamă ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, pasajul rutier să nu ajungă singura construcţie monumentală, unică în felul ei, din…  cartierul meu.