Vineri, 24 martie, în toate structurile MAI din țară, a fost sărbătorită Ziua Poliției. În municipiul nostru, evenimentul a fost sărbătorit, așa cum se cuvine, la Școala de Poliție „Vasile Lascăr”, cea mai importantă unitate de învățământ mediu a Poliției Române, care poartă numele unui ilustru politician și ministru de interne de acum un veac și jumătate, cel care a reformat și modernizat din temelii structura Poliției din România antebelică, pe care a năzuit să o ridice la rangul de „a doua magistratură”.
De fapt, sărbătorirea Zilei Naționale a Polițiștilor ar fi trebuit să aibă loc sâmbătă, 25 martie, de Buna Vestire, însă atunci când Ziua Poliției pică în week-end, se obișnuiește ca ea să fie sărbătorită în ultima zi de lucru a respectivei săptămâni. Anul acesta, Ziua Poliției Române a avut loc în împrejurări mai puțin fericite, pe fondul nemulțumirii generale a agenților de poliție în legătură cu nivelurile salariilor prin care le este răsplătită activitatea de zi cu zi. Din acest motiv oamenii legii – apărători ai ordinii statale și ai siguranței cetățenilor dintre Carpați, Dunăre și Mare -, au pichetat, joi şi vineri, sediul Ministerului Afacerilor Interne, iar sâmbătă, chiar de Ziua Poliţiei Române, cele mai importante sindicate ale polițiștilor au organizat în Capitală un miting de amploare care s-a desfăşurat în faţa MAI şi a continuat cu un marş până în Piaţa Victoriei. Poliţiştii au solicitat, printre altele, majorarea salariilor funcţiei de bază cu 20%.
Revenind la manifestările de vineri, din incinta Școlii de Poliție, prilejuite de evenimentul amintit, putem spune că acestea s-au desfășurat după un program asemănător celui întâlnit în anii precedenți, din care nu au lipsit totuși activități noi care amintesc de faptul că unitatea are, de la mijlocul anului trecut, o nouă conducere, putând fi considerate amprenta „Vasile Tache”, a noului director al Școlii.
De la plantarea unor brazi la acordarea unor decoraţii
Conducerea Școlii de Poliție, în frunte cu directorul unității, comisar-șef dr. Vasile Tache, i-a primit cu multă caldură pe oaspeții invitați la sărbătorirea Zilei Poliției, dintre care am aminti câțiva: prefectul judetului Prahova, jr. Mădălina Lupea, fostul chestor principal de poliție prof. univ. dr. Pavel Abraham (azi, general-locotenent în rezervă și avocat, cel care a condus în 1997 Inspectoratul General al Poliției și a îndeplinit, în ultimii ani de activitate, funcția de președinte al Agenției Naționale Antidrog din cadrul MAI), precedentul director al Școlii, chestorul (pe atunci) Ion Tomescu – azi, general bg (rez), dar și comandantul Școlii de Poliție de la începutul anilor 2000 și fost șef al IJP Prahova, fostul chestor de politie Constantin Cândea – azi, general bg (rez).
Au fost prezenți, de asemenea, numeroși ofițeri de carieră ieșiți la pensie (generali și colonei în rezervă), care au condus Școala de Poliție de-a lungul timpului, foști directori sau adjuncți de directori ai unității, dar și persoane care au condus structuri importante din cadrul IJP Prahova sau IGPR.
După ce le-a urat bun-venit, directorul Școlii i-a invitat pe oaspeți să sădească fiecare câte un brăduț în zona verde din imediata vecinătate a platoului central al unității. După plantarea brazilor, toată lumea s-a strâns în sala de festivități, unde, pentru început, a fost proiectat un film documentar despre viața și activitatea lui Vasile Lascăr, reformatorul Poliției din România antebelică, cel care a promovat în Parlamentul României, în anul 1903, prima lege organică a Poliției Române, mult mai avansată decat cele existente în multe state democratice ale acelor vremuri, cu o democrație mult mai avansată decât cea care exista atunci în România.
Apoi au urmat mai multe alocuțiuni, precum și două cuvântări care au conținut mesaje trimise, cu ocazia Zilei Poliției, de către ministrul de interne, Carmen Dan, și de către inspectorul general al Poliției Române, chestorul Bogdan Despescu, cuvântări rostite de prefectul judetului și, respectiv, directorul Școlii.
La rândul său, generalul în rezervă Pavel Abraham a prezentat audienței, în premieră, noua mascotă a Poliției Române: un curcan în miniatură realizat dintr-un material ceramic viu colorat. Generalul a oferit câte o mascotă prefectului județului Prahova și directorului Școlii de Poliție, făcând mențiunea că inițiativa aparține unor ofițeri de carieră în rezervă și că speră ca „mascota Poliției, un curcan demn si nobil, să ne poarte noroc”. După vizionarea documentarului, conducerea Școlii de Poliție le-a oferit invitaților plachete omagiale. La finalul întrunirii, au avut loc câteva înaintări în grad ale unor ofițeri ai unității.
Riscurile meseriei de polițist
Meseria de polițist este extrem de periculoasă, putând fi considerată una dintre meseriile de risc major. Aproape zilnic, polițiști în exercițiul funcțiunii sunt molestați, înjurați, bătuți, iar uneori chiar își pierd viața. În mass-media centrale sunt prezentate numai cazurile cele mai grave sau care au ajuns cunoscute de ziariști și considerate de interes jurnalistic, dar riscurile la care se expun cei care luptă, „în prima linie”, împotriva infractorilor sunt mai multe decât par la prima vedere. Pe de altă parte, meseria este și ingrată: nu te îmbogățești din ea, iar importanța ei nu este recunoscută întotdeauna de către cetățenii în sprijinul cărora se îndreaptă activitățile polițienești cotidiene. Pe scurt, polițistul este bun și apreciat numai atunci când persoana care îi solicită ajutorul se simte în nesiguranță sau chiar își dă seama că este (sau poate fi) victima unei infracțiuni sau contravenții. Dimpotrivă, atunci când cineva vrea să încalce legea, fiindcă îi este lui mai bine așa, nu îi mai trebuie individului în culpă nici măcar întâlnirea cu un polițist, necum ajutorul salvator al acestuia. Sigur, au fost și cazuri de polițiști corupți, dar pădure fără uscături nu există, iar uscăturile respective nu pot afecta verdele pădurii. Legea ar trebui să îi apere pe polițiștii care acționează în mediul operativ, în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, dar din păcate, s-au înmulțit nepermis de mult cazurile în care polițiști înarmați au fost bătuți bestial de infractori extrem de periculoși – oameni fără lege cărora le-ar trebui mereu judecători fără inimă. Iar acest fenomen îngrijorător se întâmplă, de cele mai multe ori, din cauza deciziei polițiștilor de a media pașnic, individual, anumite conflicte violente, fără a mai aștepta întăriri și ajutorul unor echipaje suplimentare ce trebuie solicitate în situații deosebite, conform regulamentelor în vigoare. Au fost destui polițiști în România care au facut uz de armă legal, în exercițiul funcțiunii, iar apoi au fost supuși, luni întregi, unor cercetări prealabile, care, de cele mai multe ori, s-au transformat în dosare penale. În prezent, polițiștii români au în dotare un pistol de pe vremea fecioriei bunicii, calibru 7,65mm, celebrul model 1974 „Carpați” (cu care un polițist american s-ar aventura doar la vânătoare de gaini și curci în spații închise, ca să fie sigur că nimerește țintele). Numai unitățile operative și cele speciale de intervenție au în dotare pistoale performante, marca ”Glock”.
195 de ani de la înființarea Poliției Române
Anul acesta se împlinesc 195 de ani de la înființarea Poliției Române. În anul 1822 domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Agă Mihăiţă Filipescu (şeful poliţiei din acele timpuri) drapelul pe care este cusută sigla Steagului Agiei. Alături de siglă se află o ghirlandă din aur în interiorul căreia este prezentată Maica Domnului, înaintea îngerului Gabriel care îi aduce vestea cea bună (Buna Vestire).
Primele atestări privind Poliţia Română datează din vremea lui Neagoe Basarab și a lui Mihai Viteazu (crearea instituţiei Agiei). Ele continuă cu domnia lui Mihai Sutzu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate şi reglementarea portului armelor), iar din 1806, organele de pază şi ordine din Capitală primesc denumirea generică de “POLIŢIE”. În 1821, Tudor Vladimirescu acordă scutiri de taxe şi impozite celor însărcinaţi să menţină ordinea publică şi să apere proprietatea cetăţenilor, iar în 1831, prin Regulamentele Organice, atribuţiile Poliţiei sunt extinse. În timpul Revoluţiei de la 1848, are loc reorganizarea Poliţiei, prin apariţia instituţiei Șeful poliţiei Capitalei, căruia i se subordonează Guardia Municipală. La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă emite “Cronica poliţienească” prin care, în cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile “înaltei poliţii” şi „obişnuitei poliţii”, ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuţii în organizarea şi coordonarea activităţilor poliţieneşti. Prin art. 50 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, data de 25 martie a fost desemnată Ziua Poliţiei Române. Alegerea acestei date este legată de simbolul creştin al Bunei Vestiri aflat pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române. În anul 1822 domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Aga Mihăiţă Filipescu (şeful poliţiei din acele timpuri) drapelul pe care este cusută sigla Steagului Agiei. Fiecare stat are istoria sa, iar în interiorul acestuia, fiecare instituţie a parcurs un drum devenit peste ani istorie. Poliţia, ca dimensiune obligatorie a statului, este la fel de veche şi la fel de actuală ca acesta. Ea este, de veacuri, o constantă a societăţii umane, fiind una din cele mai vechi și mai importante instituţii ale unui stat modern. Începând cu ”Legea de organizare a poliţiei”, aprobată de Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru organizarea Poliţiei generale a statului (8 iulie 1929), competenţele organelor de poliţie sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.
Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se înfiinţează Miliţia, apoi, prin Decretul – Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reînfiinţează Poliţia Română, ale cărei competenţe vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 şi prin Legea 218 din 23 aprilie 2002. Demilitarizarea poliției a avut loc în 2002, fiind un lucru necesar pentru integrarea României în Uniunea Europeană. În urma acestui proces, profesia de polițist a fost redefinită, ea intrând în nomenclatorul de meserii din România. De asemenea, gradele militare ale polițiștilor au fost echivalate cu grade profesionale (generalii au devenit chestori, coloneii au ajuns comisari etc). In conformitate cu Legea nr.360 din 6 iunie 2002 privind Statutul Poliţistului, această echivalare s-a făcut după cum urmează:
A. Ofițerii de poliție:
a) sublocotenent devine subinspector de poliție;
b) locotenent devine inspector de poliție;
c) căpitan devine inspector principal de poliție;
d) maior devine subcomisar de poliție;
e) locotenent-colonel devine comisar de poliție;
f) colonel devine comisar-șef de poliție;
g) general de brigadă devine chestor de poliție;
h) general-maior devine chestor principal de poliție;
i) general-locotenent devine chestor-șef de poliție;
j) general devine chestor general de poliție.
B. Agenții de poliție:
a) maistru militar clasa a IV-a și sergent-major devine agent de poliție;
b) maistru militar clasa a III-a și plutonier – agent principal de poliție;
c) maistru militar clasa a II-a și plutonier-major devine agent șef adjunct de poliție;
d) maistru militar clasa I și plutonier adjutant devine agent șef de poliție;
e) maistru militar principal și plutonier adjutant-șef devine agent-șef principal de poliție.
Structura organizatorică a Poliției Române este prevăzută cu aproximativ 60.000 de funcții. Vârsta medie a personalului este de aproape 40 de ani. În structura personalului sunt circa 15% femei.
Adrian BRAD
Apreciez documentarea autorului dar nu și unele aprecieri,zic eu, nerealiste față de caracteristicile tehnico-tactice ale pistolului md.1974,cal.7,65 mm.Stimate jurnalist, îți spune acest lucru un fost cadru didactic al acestei școli care, timp de 33 ani, împreună cu alți colegi deosebiți au reușit să formeze deprinderi de buni trăgători cu acest pistol miilor de absolvenți ai acestei prestigioase școli…