După ce a organizat, nu cu mult timp în urmă, întâlniri cu lucrători din Poliţia Română şi de la Ocolul Silvic, deputatul liberal Virgil Guran a iniţiat, la mijlocul săptămânii trecute, o întâlnire a reprezentanţilor Ministerului Educaţiei şi a edililor din zona Câmpina cu dascălii şi directorii şcolilor din municipiu şi din comunele învecinate. Ca reprezentanţi ai IŞJ Prahova, au venit la întrunire inspectorul şcolar general Horia Toma şi inspectorul şcolar general-adjunct Nicolae Angelescu. Administraţiile publice locale au fost reprezentate după cum urmează: Câmpina – primar Horia Tiseanu; Băneşti – primar Gheorghe Stoica şi viceprimar Mihai Ungureanu; Secăria – primar Iulian Popa; Proviţa de Jos – primar Mihai Dumitrescu; Valea Doftanei – primar Ion Manea; Şotrile – viceprimar Adrian Milu. La o jumătate de oră după începerea întrunirii, şi-a făcut apariţia şi Stelian Fedorca, consilierul personal al ministrului Educaţiei, Remus Pricopie.
Cuvântul de deschidere l-a avut iniţiatorul adunării. Încă de la început, Virgil Guran a ţinut să sublinieze că “întrunirea noastră nu are un scop electoral, aşa cum s-a vehiculat prin unele cercuri. Ne-am adunat aici doar pentru a ne consulta şi a rezolva problemele împreună. Este un concept pe baza căruia se pot rezolva multe probleme ale învăţământului prahovean.”
Totodată, deputatul câmpinean a ţinut să dezmintă cu hotărâre declaraţiile ce i-au fost atribuite de un ziar local, potrivit cărora el ar fi declarat că diriguitorii Ministerului Educaţiei au avut în vedere desfiinţarea Liceului Tehnologic Mecanic din Câmpina, din cauza rezultatelor slabe la examenele de bacalaureat din ultimii ani, de care se fac vinovate cadrele didactice: “Referitor la cele apărute într-un ziar local, pot să vă spun că ele nu reprezintă declaraţiile mele. În presă s-a speculat un lucru care nu este real, atunci când s-a scris că eu aş fi susţinut că vina pentru rezultatele slabe la bacalaureat ale elevilor Liceului Mecanic aparţine profesorilor unităţii. Eu am spus doar că, din cauza unui păgubos algoritm, sunt repartizaţi la acest liceu elevi slab pregătiţi şi că dascălii liceului sunt obligaţi la o muncă foarte grea pentru a îmbunătăţi pregătirea acestor elevi. Am susţinut că trebuie găsită o soluţie pentru efcientizarea activităţii acestui liceu, cu păstrarea cadrelor didactice actuale.”
Discuţiile s-au axat pe două paliere: cel legislativ şi cel administrativ, ambele perfectibile. La începutul şedinţei, inspectorul şcolar general Horia Toma a recunoscut că una dintre principalele probleme o reprezintă restanţele la plata abonamentelor pentru transportul elevilor. Ela a anunţat, pe această cale, că restanţele respective au fost parţial rezolvate datorită primirii neaşteptate a unor fonduri guvernamentale: “Recent, am primit 1,7 milioane de lei. Suma nu acoperă tot necesarul decontărilor pentru transportul elevilor, dar pot să vă asigur că restanţele din perioada mai-iulie 2012, pentru liceele câmpinene şi pentru toate şcolile din zonă, vor fi rezolvate, în acest sens alocând 6-700.000 lei. Celălalt milion rămas l-am alocat pentru acoperirea a 26% din restanţele aferente perioadei august-decembrie 2012. Urmează ca, pe parcurs, să rezolvăm toate restanţele anului trecut.”
Directorii unităţilor de învăţământ prezenţi în sală au evitat să îşi spună păsurile înainte de apariţia consilierul ministrului, dar după apariţia acestuia din urmă, intervenţiile participanţilor (directori de şcoli, profesori, învăţători, maiştri) au fost numeroase, iar problemele ridicate, dintre cele mai spinoase. Redăm în continuare câteva dintre cele mai importante: “Bacalaureatul profesional nu avantajează învăţământul preuniversitar”, “Regulamentul de funcţionare a unităţilor de învăţământ ar trebui modernizat şi îmbunătăţit”, “Protejarea şcolii româneşti înseamnă nu doar protejarea elevilor, ci şi a dascălilor”, “Presa ar trebui să caute cauzele violenţei din şcoli mergând şi la familiile elevilor violenţi şi indisciplinaţi”, “Învăţământul profesional şi tehnic, în care s-au făcut multe greşeli prin aplicarea unor forme alambicate, ar trebui restructurat din temelii”, “Numeroasele schimbări operate de-a lungul anilor în sistemul de învăţământ au făcut mult rău acestui sistem”, “Elevii care au multe absenţe să fie amendaţi”.
Un singur primar, cel din Proviţa de Jos, s-a plâns de incompetenţa unui director de şcoală (atrăgându-şi antipatia sălii), ceilalţi primari prezenţi subliniind faptul că subfinanţarea sistemului provoacă cele mai multe probleme. Mai mulţi participanţi au evidenţiat faptul că programul “Laptele şi cornul” a ajuns indezirabil în multe localităţi, dând mult de furcă directorilor de şcoli, din cauză că tot mai mulţi elevi nu ridică produsele sau le aruncă pur şi simplu pe unde nimeresc, iar produsele neconsumate nu se pot returna furnizorilor. Vasile Androne, directorul Liceului Tehnologic Mecanic Câmpina, a ţinut să sublinieze că liceul pe care îl conduce se va axa, în viitor, pe pregătirea profesională a elevilor care ajung în această importantă unitate a învăţământului câmpinean, subliniind că “niciodată nu s-a pus oficial problema desfiinţării şcolii noastre, aşa cum greşit s-a scris în presa locală. În urma repartizării computerizate, ne vin într-adevăr elevi mai puţin pregătiţi, dar profesorii noştri fac eforturi mari pentru a ridica pregătirea acestor elevi”. Profesoara Gabriela Tănase, director al Colegiului Naţional “Nicolae Grigorescu”, a recunoscut că “în liceul nostru vin, într-adevăr, elevi selectaţi şi bine pregătiţi, din acest punct de vedere nu avem a ne plânge. Totuşi, nu pot să nu ridic problemele pe care le întâmpină copiii de clasa I şi dascălii lor, din cauză că nu au apărut încă planuri-cadru pentru aceşti elevi. Din acest motiv, am comandat planuri vechi. În acest an am dori să se pregătească manuale noi, conform unor programe şi planuri-cadru corespunzătoare. În opinia mea, problema elevilor slab pregăţiţi care ajung în clasa a IX-a s-ar putea rezolva prin introducerea examenului de admitere în liceu. Evaluările naţionale sunt bine venite, dar nu trebuie trimişi în liceu elevii care, prin mediile obţinute în gimnaziu şi la evaluările naţionale, dovedesc că au înclinaţii spre o pregătire profesională, nu spre una teoretică.” A.N.
