În numărul de săptămâna trecută al publicaţiei noastre, Octavian Onea, fostul muzeograf-şef al Muzeului Memorial “B.P. Hasdeu”, critica absenţa sărbătoririi naşterii marelui nostru savant, devenit câmpinean prin adopţie acum aproape 150 de ani. În opinia lui Octavian Onea, evenimentul ar fi trebuit să aibă loc la sfârşitul lunii februarie, iar vina pentru neorganizarea sa în preajma zilei de naştere a lui Hasdeu i-ar aparţine Jenicăi Tabacu, actualul responsabil al muzeului. Adevărul este că sărbătorirea zilei de naştere a lui Hasdeu fusese prinsă (şi bugetată de către Consiliul Local), încă de la începutul acestui an, în programul manifestărilor cultural-artistice ce se vor desfăşura, în 2012, sub egida municipalităţii. Dar nu este prima dată când o manifestare omagială este aruncată în timp şi organizată departe de ziua de naştere a personalităţii omagiate. În cazul de faţă, sărbătorirea a 174 de ani de la naşterea lui B.P. Hasdeu s-a desfăşurat cu o întârziere de două săptămâni, ceea ce nu este chiar un lucru lăudabil, chiar dacă poate au fost şi cauze obiective, legate de programul încărcat al invitaţilor sosiţi din afara oraşului. Dar parcă prea a fost mare decalarea în timp a evenimentului, lucru care nu se întâmplă, de exemplu, la Sărbătoarea Iuliilor (pe 2 iulie), dovadă că ar putea exista şi carenţe organizatorice, greu de explicat şi de motivat, cu atât mai mult cu cât savantul enciclopedist reprezintă cel mai important reper cultural al Câmpinei.
Abia sâmbăta trecută, la Castelul Iulia Hasdeu, a avut loc manifestarea culturală dedicată naşterii lui B.P. Hasdeu. După cuvântul de deschidere al directoarei Muzeului Memorial „B.P. Hasdeu”, dr. Jenica Tabacu, au urmat mai multe prelegeri ale unor specialişti în haşdeologie: “Viaţa văzută de o artistă: Julia Hasdeu” (prof. Ion Oprişan), “Precizări privind enciclopedismul lui B.P.Hasdeu” (prof. dr. Stancu Ilin); “B.P. Hasdeu şi Julia Hasdeu” (prof. Mircea Coloşenco); “Cei trei Tadei Hâjdeu” (Dr. Pavel Balmuş). Apoi, a avut loc lansarea revistei hasdeene “Satyrul”, reeditată, anul acesta, la Bucureşti de Editura Saeculum I.O. După lansarea volumului I “Univers exterior” din colecţia “Viaţa văzută de o artistă: Julia Hasdeu”, lucrare concepută şi pusă în pagină de Ion Oprişan la Editura Saeculum Vizual, manifestarea s-a încheiat cu recital poetic din opera lui Hasdeu susţinut de scriitorul şi profesorul câmpinean Emanoil Toma.
B.P.Hasdeu (născut Tadeu Hasdeu), a văzut lumina vieţii în data de 26 februarie 1838, la Hotin, în Basarabia ocupată de Imperiul Ţarist. A absolvit Universitatea de la Harkov, după terminarea studiilor slujind ca ofiţer în armata rusă. În 1856, când sudul Basarabiei a revenit la Moldova, Hasdeu a trecut în acest ţinut pentru a scăpa de deznaţionalizarea forţată practicată de administraţia de ocupaţie. A fost director al Arhivelor Statului (1876-1900), în această calitate contribuind la publicarea multor documente în „Arhiva istorică” şi „Cuvente den bătrâni”. A fost primul conducător al Arhivelor Statului care a început să publice copii după acte din arhivele străine privitoare la români. În 1877, a fost ales membru al Academiei Române, în semn de omagiu pentru întreaga sa operă de până atunci, dar şi ca o recunoaştere a spiritului său enciclopedist. Din 1878, a fost profesor de filologie comparată la Universitatea din Bucureşti. După moartea prematură a singurei sale fiice, Iulia, răpusă de tuberculoză în 1888, Hasdeu a devenit mistic şi un fervent practicant al spiritismului, scop în care a construit Castelul Iulia Hasdeu. Bătrânul savant, considerat de mulţi critici cel mai mare cărturar român al secolului al XIX-lea, a murit, la 25 august 1907, la Câmpina, lăsând în urmă o operă vastă şi perenă. În ciuda criticilor aduse metodelor sale de lucru, Hasdeu rămâne una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile: academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric şi om politic.
Abia sâmbăta trecută, la Castelul Iulia Hasdeu, a avut loc manifestarea culturală dedicată naşterii lui B.P. Hasdeu. După cuvântul de deschidere al directoarei Muzeului Memorial „B.P. Hasdeu”, dr. Jenica Tabacu, au urmat mai multe prelegeri ale unor specialişti în haşdeologie: “Viaţa văzută de o artistă: Julia Hasdeu” (prof. Ion Oprişan), “Precizări privind enciclopedismul lui B.P.Hasdeu” (prof. dr. Stancu Ilin); “B.P. Hasdeu şi Julia Hasdeu” (prof. Mircea Coloşenco); “Cei trei Tadei Hâjdeu” (Dr. Pavel Balmuş). Apoi, a avut loc lansarea revistei hasdeene “Satyrul”, reeditată, anul acesta, la Bucureşti de Editura Saeculum I.O. După lansarea volumului I “Univers exterior” din colecţia “Viaţa văzută de o artistă: Julia Hasdeu”, lucrare concepută şi pusă în pagină de Ion Oprişan la Editura Saeculum Vizual, manifestarea s-a încheiat cu recital poetic din opera lui Hasdeu susţinut de scriitorul şi profesorul câmpinean Emanoil Toma.
B.P.Hasdeu (născut Tadeu Hasdeu), a văzut lumina vieţii în data de 26 februarie 1838, la Hotin, în Basarabia ocupată de Imperiul Ţarist. A absolvit Universitatea de la Harkov, după terminarea studiilor slujind ca ofiţer în armata rusă. În 1856, când sudul Basarabiei a revenit la Moldova, Hasdeu a trecut în acest ţinut pentru a scăpa de deznaţionalizarea forţată practicată de administraţia de ocupaţie. A fost director al Arhivelor Statului (1876-1900), în această calitate contribuind la publicarea multor documente în „Arhiva istorică” şi „Cuvente den bătrâni”. A fost primul conducător al Arhivelor Statului care a început să publice copii după acte din arhivele străine privitoare la români. În 1877, a fost ales membru al Academiei Române, în semn de omagiu pentru întreaga sa operă de până atunci, dar şi ca o recunoaştere a spiritului său enciclopedist. Din 1878, a fost profesor de filologie comparată la Universitatea din Bucureşti. După moartea prematură a singurei sale fiice, Iulia, răpusă de tuberculoză în 1888, Hasdeu a devenit mistic şi un fervent practicant al spiritismului, scop în care a construit Castelul Iulia Hasdeu. Bătrânul savant, considerat de mulţi critici cel mai mare cărturar român al secolului al XIX-lea, a murit, la 25 august 1907, la Câmpina, lăsând în urmă o operă vastă şi perenă. În ciuda criticilor aduse metodelor sale de lucru, Hasdeu rămâne una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile: academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric şi om politic.