În oraşul nostru, oricât s-ar strădui administraţia Tiseanu să ne spună, uneori, că negrul e alb, câinii nu umblă cu covrigi în coadă. Dar patrupedele fără stăpân se plimbă, fără îndoială, într-un număr tot mai numeros, comparativ cu situaţia anilor trecuţi.
Istoria gestionării problemei câinilor comunitari câmpineni îşi are începuturile prin anul 2001, când primarul de atunci, Gheorghe Tudor, a încheiat un contract de parteneriat cu Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari. Primăria a pus la dispoziţie un teren în suprafaţă de un hectar la marginea oraşului (spre Telega), iar FPCC a construit acolo un adăpost chinologic. Cei de la FPCC prindeau “câinii vagabonzi”, îi sterilizau şi apoi îi eliberau la loc pe străzi.
Ulterior, după ce, în mai multe locuri din ţară, mai mulţi copii şi persoane adulte au fost desfigurate de muşcăturile unor câini (unii dintre ei cu stăpâni, dar cu stăpâni extrem de indolenţi), autorităţile centrale au înăsprit normele de funcţionare ale adăposturilor pentru câinii comunitari.
În lipsa progreselor, Primăria a reziliat contractul cu FPCC, aceasta a dat executivul local în judecată, iar în urma unui proces lung şi anevoios, instanţele au dat câştig de cauză municipalităţii. În urma eliberării azilului chinologic de către FPCC, Primăria a preluat adăpostul de la marginea oraşului şi apoi a încheiat un contract pentru prinderea şi ridicarea câinilor comunitari cu Parcul Memorial “Constantin Stere” din Bucov. După ce adăpostul de “maidanezi” de la Bucov a devenit neîncăpător, s-a încheiat un contract cu o firmă privată din Boldeşti-Scăieni, această ultimă colaborare încheindu-se şi ea după un timp.
Anul trecut, consilierii municipali s-au hotărât să încredinţeze unui nou administrator gestionarea problemei câinilor comunitari. În ultimii ani, legislaţia privind gestionarea câinilor comunitari a cunoscut numeroase modificări, unele de-a dreptul contradictorii. Primele dintre acestea permiteau eutanasierea câinilor fără stăpân, dacă după şapte zile de la transportarea lor în adăposturi, aceştia nu au fost revendicaţi sau adoptaţi. Ulterior, în Legea nr.9 din 2008 se prevedea că „este interzisa eutanasierea cainilor, a pisicilor şi a altor animale, cu excepţia animalelor cu boli incurabile constatate de medicul veterinar”.
Recent, ultimele prevederi în domeniu permiteau eutanasierea patrupedelor fără stăpân, dar cu consultarea comunităţilor locale respective (prin dezbateri, referendumuri etc.). Faptul că o lege trebuie să aibă aplicabilitate generală în aceeaşi măsură, iar prin consultarea comunităţilor locale ar fi putut exista abordări diferite în aplicarea normelor juridice, a fost unul dintre motivele pentru care judecătorii Curţii Constuţionale au declarat neconstituţională legea respectivă, ale cărei prevederi au fost contestate virulent de societatea civilă şi de toţi iubitorii de animale.
În august 2011, aleşii câmpinenilor au adoptat o hotărâre privind concesionarea prin licitaţie publică a serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân. O etapă necesară până la organizarea licitaţiei era înaintarea materialelor către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice. Cei de la ANRMAP au cerut modificarea câtorva clauze ale caietului de sarcini. Una dintre cele mai importante modificări solicitate privea structura organizaţională a viitorului administrator, ANRMAP nefiind de acord ca la licitaţie să participe numai persoane juridice, ci şi cele fizice autorizate. De asemenea, s-a înlăturat obligativitatea impusă de consilierii câmpineni ca licitatorii să aibă o anumită cifră de afaceri, considerându-se că şi acest criteriu este discriminatoriu. Nici pregătirea organizaţională tehnică nu poate fi factor de evaluare, au mai considerat cei de la ANRMAP.
Cu alinierea la cerinţele ANRMAP, Consiliul Local Câmpina a aprobat un nou proiect privind caietul de sarcini, precum şi un Regulament al serviciului comunitar, urmând ca Primăria să pregătească licitaţia care va avea loc în următoarele săptămâni. Trebuie menţionat că legea privind câinii comunitari adoptată, în noiebrie 2011, de Camera Deputaţilor, care prevede că eutanasierea animalelor fără stăpân se va putea realiza după ce autorităţile locale vor consulta populaţia prin sondaje de opinie, referendumuri sau adunări de cartier şi că toţi câinii vor fi „cipaţi”, a împărţit primăriile din România în două tabere. După declararea legii drept neconstituţională, primarii din marile oraşe acţionează în mod diferit în privinţa gestionării câinilor comunitari. Unii dintre ei, cum este şi primarul din Tulcea, aplică Legea nr. 227/2002, modificată de Legea 391/2006, care permite eutanasierea câinilor fara stăpân, dacă după şapte zile de la transportarea în adăposturi, aceştia nu au fost revendicaţi sau adoptaţi. Alţii, cum este şi primarul din Râmnicu-Vâlcea, aplică Legea 9/2008, care nu abrogă Legea 227/2002, dar permite doar eutanasierea câinilor cu boli incurabile.
Istoria gestionării problemei câinilor comunitari câmpineni îşi are începuturile prin anul 2001, când primarul de atunci, Gheorghe Tudor, a încheiat un contract de parteneriat cu Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari. Primăria a pus la dispoziţie un teren în suprafaţă de un hectar la marginea oraşului (spre Telega), iar FPCC a construit acolo un adăpost chinologic. Cei de la FPCC prindeau “câinii vagabonzi”, îi sterilizau şi apoi îi eliberau la loc pe străzi.
Ulterior, după ce, în mai multe locuri din ţară, mai mulţi copii şi persoane adulte au fost desfigurate de muşcăturile unor câini (unii dintre ei cu stăpâni, dar cu stăpâni extrem de indolenţi), autorităţile centrale au înăsprit normele de funcţionare ale adăposturilor pentru câinii comunitari.
În lipsa progreselor, Primăria a reziliat contractul cu FPCC, aceasta a dat executivul local în judecată, iar în urma unui proces lung şi anevoios, instanţele au dat câştig de cauză municipalităţii. În urma eliberării azilului chinologic de către FPCC, Primăria a preluat adăpostul de la marginea oraşului şi apoi a încheiat un contract pentru prinderea şi ridicarea câinilor comunitari cu Parcul Memorial “Constantin Stere” din Bucov. După ce adăpostul de “maidanezi” de la Bucov a devenit neîncăpător, s-a încheiat un contract cu o firmă privată din Boldeşti-Scăieni, această ultimă colaborare încheindu-se şi ea după un timp.
Anul trecut, consilierii municipali s-au hotărât să încredinţeze unui nou administrator gestionarea problemei câinilor comunitari. În ultimii ani, legislaţia privind gestionarea câinilor comunitari a cunoscut numeroase modificări, unele de-a dreptul contradictorii. Primele dintre acestea permiteau eutanasierea câinilor fără stăpân, dacă după şapte zile de la transportarea lor în adăposturi, aceştia nu au fost revendicaţi sau adoptaţi. Ulterior, în Legea nr.9 din 2008 se prevedea că „este interzisa eutanasierea cainilor, a pisicilor şi a altor animale, cu excepţia animalelor cu boli incurabile constatate de medicul veterinar”.
Recent, ultimele prevederi în domeniu permiteau eutanasierea patrupedelor fără stăpân, dar cu consultarea comunităţilor locale respective (prin dezbateri, referendumuri etc.). Faptul că o lege trebuie să aibă aplicabilitate generală în aceeaşi măsură, iar prin consultarea comunităţilor locale ar fi putut exista abordări diferite în aplicarea normelor juridice, a fost unul dintre motivele pentru care judecătorii Curţii Constuţionale au declarat neconstituţională legea respectivă, ale cărei prevederi au fost contestate virulent de societatea civilă şi de toţi iubitorii de animale.
În august 2011, aleşii câmpinenilor au adoptat o hotărâre privind concesionarea prin licitaţie publică a serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân. O etapă necesară până la organizarea licitaţiei era înaintarea materialelor către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice. Cei de la ANRMAP au cerut modificarea câtorva clauze ale caietului de sarcini. Una dintre cele mai importante modificări solicitate privea structura organizaţională a viitorului administrator, ANRMAP nefiind de acord ca la licitaţie să participe numai persoane juridice, ci şi cele fizice autorizate. De asemenea, s-a înlăturat obligativitatea impusă de consilierii câmpineni ca licitatorii să aibă o anumită cifră de afaceri, considerându-se că şi acest criteriu este discriminatoriu. Nici pregătirea organizaţională tehnică nu poate fi factor de evaluare, au mai considerat cei de la ANRMAP.
Cu alinierea la cerinţele ANRMAP, Consiliul Local Câmpina a aprobat un nou proiect privind caietul de sarcini, precum şi un Regulament al serviciului comunitar, urmând ca Primăria să pregătească licitaţia care va avea loc în următoarele săptămâni. Trebuie menţionat că legea privind câinii comunitari adoptată, în noiebrie 2011, de Camera Deputaţilor, care prevede că eutanasierea animalelor fără stăpân se va putea realiza după ce autorităţile locale vor consulta populaţia prin sondaje de opinie, referendumuri sau adunări de cartier şi că toţi câinii vor fi „cipaţi”, a împărţit primăriile din România în două tabere. După declararea legii drept neconstituţională, primarii din marile oraşe acţionează în mod diferit în privinţa gestionării câinilor comunitari. Unii dintre ei, cum este şi primarul din Tulcea, aplică Legea nr. 227/2002, modificată de Legea 391/2006, care permite eutanasierea câinilor fara stăpân, dacă după şapte zile de la transportarea în adăposturi, aceştia nu au fost revendicaţi sau adoptaţi. Alţii, cum este şi primarul din Râmnicu-Vâlcea, aplică Legea 9/2008, care nu abrogă Legea 227/2002, dar permite doar eutanasierea câinilor cu boli incurabile.
