Joi, 14 noiembrie curent, la Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău s-a desfășurat un eveniment cultural-literar de excepție și anume vernisarea unei expoziții cu genericul „Arhanghel de mândre prevestiri. Iulia Hasdeu: 150 de ani de la naștere (1869 – 1888)”, urmată de o conferință dedicată tinerei scriitoare atinse de geniu prezentată de scriitorul Octavian Onea, invitat cu această ocazie de la Ploiești.
Evenimentul a fost moderat de subsemnatul, în calitate de director al muzeului. Printre piesele cele mai importante prezente în expoziție sunt cele trei volume ale operelor postume ale Iuliei Hasdeu scoase de sub tipar, la Paris, în anii 1889-1890, adică în anii care au urmat imediat trecerii la cele veșnice a Iuliei Hasdeu. Compartimentul de cărți și publicații periodice este completat cu o serie de tipărituri din diverși ani, selectate din colecțiile de bază ale muzeului; reviste și ziare ce conțin cicluri de versuri ale autoarei sau articole și studii dedicate ei.
Publicul a putut lua cunoștință și de tabelul cronologic al tinerei autoare, cu o serie de aprecieri și referințe critice făcute la adresa ei de ilustre personalități precum Angelo de Gubernatis, G.I. Ionnescu-Gion, I. L. Caragiale, Gala Galaction, Alexandru Vlahuță, Elena Văcărescu, pr. Constantin Galeriu, Nicolae Romanenco, Crina Bocșan-Decusară, Octavian Onea, Ionel Oprișan, Ion Ciocanu, Vasile Badiu.
Bogata galerie de fotografii expuse îi reprezintă pe membrii dinastiei de cărturari Hasdeu, începând cu străstrăbunicul Iuliei, David, și încheind cu figura tragică a Iuliei, cea care urma să perpetueze în veac arborele genealogic al acestei celebre familii, dacă viața ei nu ar fi fost frântă la 19 ani neîmpliniți.
Alte fotografii reprezintă Castelul de la Câmpina, construit după moartea Iuliei de către tatăl ei, Bogdan Petriceicu Hasdeu; cinci busturi reprezentându-i pe cei cinci cărturai iluștri din neamul Hasdeu (Tadeu, Alexandru, Boleslav, Bogdan și Iulia), toate executate de sculptorul Valentin Vârtosu; în alte două poze sunt reprezentate busturile lui B.P. Hasdeu din curtea casei-muzeu de la Câmpina, executat de sculptorul Alexandru Plămădeală și, respectiv, al Iuliei Hasdeu din casa-muzeu de la Câmpina, executat de sculptorul Ion Georgescu. Este expusă, de asemenea, copia bine cunoscutului portret al Iuliei Hasdeu executat în anul 1889 de către profesorul ei de pictură de la Paris Diogene Maillart, precum și numeroase poze cu chipul angelic al tinerei scriitoare. Toate aceste exponate sunt prezentate pe simeze și în vitrine; expoziția cuprinde și un șevalet cu publicațiile periodice, în care au fost inserate relatări, studii, eseuri și articole despre Iulia Hasdeu scrise în spațiul basarabean sau cicluri de versuri din creația ei lirică traduse în limba română în stânga Prutului.
După prezentarea expoziției a urmat o conferință susținută de prof. Octavian Onea, venit cu această ocazie de la Ploiești, privitoare la viața, activitatea și opera scriitoarei. Octavian Onea este un cunoscut istoric literar, publicist și dramaturg, care a activat mulţi ani în calitate de muzeograf și de director la Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu” din Câmpina. Tocmai în virtutea acestui fapt, cunoaște o mulțime de lucruri cu privire la membrii dinastiei de cărturari Hâjdău-Hasdeu, care își are originile în Basarabia prin străbunicul Tadeu Hâjdău (1769-1835) și care a culminat prin poeta de geniu Iulia Hasdeu, născută în 1969, la București, în Principatele Române Unite, dintr-un tată basarabean (B.P. Hasdeu) și o mamă ardeleancă (Iulia Faliciu). La nivel mic, acest neam de români reprezintă un model de unificare a tuturor românilor într-un stat național unitar.
În cadrul manifestării, a urmat prezentarea unui impresionant film documentar despre Iulia Hasdeu și despre Castelul „Iulia Hasdeu” de la Câmpina.
Despre personalitatea și opera Iuliei Hasdeu, dar și despre necesitatea perpetuării în timp a memoriei tinerei scriitoare dispărute prematur au mai vorbit poeta Eugenia Bulat, criticul literar Ana Bantoș, istoricul Alexandru Moraru, jurnalistul Teodor Cojocaru, precum și poetul Arcadie Suceveanu, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova.
Vasile Malanețchi
