Înspre sfârșitul anilor ‘40, Poiana a luat contact cu sistemul divizionar național, evoluând în Categoria C și Categoria B (așa se numeau atunci diviziile). În anii ‘50, echipa și-a asigurat din nou locul în B și a ținut strâns de el, devenind una dintre forțele eșalonului secund. În anii ‘60, Poiana a fost la un pas de visul promovării în prima divizie. În anii ‘70, lucrurile s-au schimbat. Din păcate, nu în bine. În 1972, după fix 20 de ani consecutivi petrecuți în Divizia B, Poiana a retrogradat. Șocul a fost teribil și greu de depășit. Șase sezoane, „alb-albaștrii” s-au afundat în liga a treia. Poienarii își rupeau picioarele pe la Săhăteni, Gugești, Mărășești, Berca, Nehoiu, cu gândul la duelurile de gală din trecut cu Rapid, Petrolul Ploiești, Progresul București, Poli Iași, FC Brașov.
Ce generație!
După șase ani grei în Divizia C, Poiana avea să regăsească gloria pierdută, să revină în Divizia B și să le propună microbiștilor câmpineni o generație fantastică, una dintre cele mai frumoase din istoria grupării, ansamblată de antrenorul Tudor Dima, din care făceau parte Șoacăte, Emil Șerban, Ion Negreanu, Ion Pavel, Dan Dorobăț, Florea Manolache, Viorel Libiu, Paul Preda și alții. Acea generație avea să șteargă, la finalul decadei, toate amintirile negre ale celor șase ani de liga a treia. Cei care, nu cu mult timp în urmă, se chinuiau pe la Săhăteni și Berca, obțineau din nou victorii de senzație cu Rapid, cu Petrolul, cu Progresul.
 |
| Poiana – 1976 |
Excepțiile care confirmă regula
Din 1945, Poiana (indiferent de denumirea purtată: Astra Română Poiana, Partizanul Poiana, Flacăra Poiana, Metalul Poiana, Energia Poiana sau, simplu, AS Poiana Câmpina) și-a câștigat statutul de echipă-fanion a orașului Câmpina și nu l-a mai cedat, până în 2008, când a fost desființată. Au existat două excepții, două sezoane în care altă echipă câmpineană a terminat mai sus decât Poiana în sistemul divizionar național.
S-a întâmplat în edițiile 1972 – 1973 și 1976 – 1977. De fiecare dată, IRA Câmpina a fost cea care a terminat mai sus ca Poiana.
Au chinuit Rapidul
Cine a fost IRA, singura formație locală care a reușit să se claseze mai bine decât Poiana în perioada 1945 – 2008? IRA a promovat în Divizia C în 1968 și n-a avut emoții cu retrogradarea în primele sezoane în eșalonul al treilea. Un amănunt semnificativ în sprijinul afirmației că era o echipă foarte puternică este faptul că, în ediția 1970 – 1971 din Cupa României, IRA a înfruntat-o pe Rapid într-un meci contând pentru faza șaisprezecimilor de finală. Era 7 martie 1971, iar în echipa „feroviarilor” apăreau Necula Răducanu, Dan Coe, Nicolae Lupescu și Alexandru Neagu, fotbaliști care, cu nici un an în urmă, în vara anului 1970, participaseră cu naționala României la Campionatul Mondial din Mexic. Rapid a învins cu 3-1, dar cu multe emoții, IRA conducând la un moment dat pe tabela de marcaj!
 |
| IRA Câmpina |
În plus, în aceeași perioadă, IRA a alimentat Poiana cu mulți jucători de valoare. Mai mult, în ediția 1976 – 1977, IRA a fost la un sfert de oră distanță de o promovare istorică în Divizia B. În ultima etapă, însă, IRA a fost învinsă în meci direct de rivala Carpați Sinaia cu scorul de 2-1. Meciul a fost unul cu cântec și mai multe detalii despre suspiciunile legate de acel joc veți găsi în „Istoria fotbalului câmpinean”, care va fi lansată anul viitor. IRA a fost antrenară, în perioada 1968 – 1977, de Alexandru „Alecu” Banu.
Buni, da’ răi
După plecarea lui „Alecu” Banu, care a fost mai mult decât antrenorul echipei, a fost chiar sufletul ei atâția ani, IRA a intrat pe o pantă descendentă. Cei de la IRA au fost buni cândva, dar căderea lor a fost abruptă. Despărțirea de Divizia C a coincis cu poate cea mai urâtă pagină din istoria fotbalului local! Un meci IRA Câmpina – Viitorul Gheorghieni, scor 0-1, disputat pe 19 martie 1979, s-a încheiat cu o bătaie. Iar IRA a devenit prima și unica echipă câmpineană dată afară din campionat pentru violențe!
În final, repet apelul către iubitorii de fotbal din Câmpina care mai au programe de meci, poze și orice alt fel de materiale. Poate că pe undeva mai sunt ascunse detalii pe care eu, în munca de cercetare, nu le-am găsit sau pe care le-am omis. Absolut toate materialele le vor fi returnate proprietarilor după ce vor fi scanate.
Octavian Cojocaru
