În primul episod al „Istoriei fotbalului câmpinean” am prezentat, pe scurt, pionieratul sportului-rege pe aceste meleaguri, numele primului club din oraș. În anii ‘20, s-au consemnat și primele participări în competiții oficiale, campionate regionale. Povești sunt multe și spectaculoase din acei ani, dar să trecem, în acest episod, la anii ‘30, o decadă în care lucrurile s-au așezat, dar ambițiile și rivalitățile au crescut fantastic. În anii ‘20, s-au înființat Principesa Ileana, Venus și Sportul Muncitoresc, plus alte câteva cluburi cu existențe efemere. În anii ‘30, fotbalul din oraș s-a îmbogățit cu alte două grupări importante, Steaua Română și, mai ales, Astra Română Poiana Câmpina. Ultima va deveni, în timp, echipa-fanion, dar toate la timpul lor.
Bătaia și promovarea
În anii ‘30, am consemnat o premieră: prima participare a unei echipe din Câmpina în sistemul divizionar național. Venus Câmpina a jucat în Divizia C în perioada 1936 – 1938. Venusiștii au câștigat Campionatul Districtual după un duel pe muchie de cuțit cu rivala locală Sportul Muncitoresc Câmpina. A urmat un baraj, cu Avântul Buzău. Pe teren, buzoienii au câștigat cu 2-1. La capitolul „pumni și pietre”, tot ei au câștigat. Câmpinenii au făcut contestație că au fost bătuți, că arbitrul a fost terorizat de localnici, dar și că Avântul a folosit jucători nelegitimați. Câmpinenii au plătit promovarea în „C” cu lacrimi, sânge și sudoare, la propriu. Dar a fost nevoie și de multă muncă „diplomatică”, la comisiile federale. A fost cu succes, fiindcă Venus Câmpina a promovat în Divizia C!
Tot în anii ‘30, Câmpina fotbalistică va face cunoștință cu savoarea meciurilor dintr-o competiție specială, Cupa României, o întrecere mereu plină de surprize. Chiar primul meci al unei echipe câmpinene în Cupa României a fost o „bombă”!
Primele vedete locale
Lupta dintre Venus, Sportul Muncitoresc, Principesa Ileana și, ceva mai târziu, Steaua Română, și Astra Română îi captiva, sezon de sezon, pe microbiștii câmpineni.
Erau anii în care Dumitru Georgescu, Costea, Caramalău, Coșereanu, Wischek I și II (acesta este numele pe care l-am găsit scris în cele mai multe forme: Wischek, Wischegg, Wișek, Vișec etc.), Geller I și II (deseori a apărut și varianta Gheller), Vasile Dinu, Victor Popa, Constantinescu „Rigu”, Silviu Ștefan, Gălățeanu I și II, Ilioiu, Ștefanide I, II și III și câți alții erau pe buzele tuturor.
Strada fotbaliștilor
Aurel Simionescu, fost portar la mai multe echipe locale (primul goal-keeper de la Poiana!), mi-a făcut o dezvăluire savuroasă în toamna anului 1995, publicată, la vremea respectivă, în „Jurnalul de Prahova”. În perioada primei crize mondiale (1929 – 1933) – când tinerii erau fie șomeri, fie urmau „curbele de sacrificiu”, adică lucrau cu intermitențe – , numai pe strada Bobâlna, pe care dânsul s-a născut, a crescut și a trăit toată viața, locuiau 27 de fotbaliști legitimați!
Câmpina avea de unde să aleagă și să promoveze fotbaliști. Unul dintre cei mai buni, Traian Săvulescu, a ajuns, în primele zile ale anului 1936, pe lista de achiziții a celor de la Venus București! Înainte de alte detalii, să ne amintim cine a fost Venus București. Cea mai bună echipă din România interbelică a fost gruparea „negrilor”! Cele șapte titluri spun totul. Doar Steaua (26 sau 21, dacă le scădem pe cele din „era Becali”, care i-ar reveni grupării FCSB) și Dinamo (18) i-au depășit la numărul de titluri pe cei de la Venus! În acea perioadă, fotbalul românesc era dominat de Venus București și de Ripensia Timișoara. Da, chiar acel Venus, condus de generalul Gabriel Marinescu, pusese ochii pe un jucător de la Câmpina, pe Traian Săvulescu, mijlocaș la Sportul Muncitoresc! „Gazeta Câmpinei”, publicația care a oferit informația, în ianuarie 1936, a aflat și prețul pe care gruparea Venus era dispusă să-l plătească pentru mijlocașul câmpinean: 60.000 de lei. Până la urmă, Traian Săvulescu n-a mai ajuns la Venus București, nu se știe din ce motiv. În anii care vor urma, alți câmpineni vor reuși să facă pasul spre fotbalul mare. Toate la timpul lor, în episoadele următoare! Nu uitați, cine poate ajuta cu orice informație, poză, program de meci sau orice altă amintire la șlefuirea „Istoriei fotbalului câmpinean” este binevenit.
Octavian Cojocaru
