În urma săpăturilor din Parcul Trandafirilor, ipoteza existenţei unor vestigii ale Vămii Câmpina s-ar părea că se confirmă

O echipă de specialişti de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova condusă de arheologul Alin Frânculeasa (din echipă mai fac parte Claudia Dumitrescu – restaurator ceramică arheologică, şi arheologul Bianca Preda), sapă de zor, de câteva săptămâni, în zona din faţa notariatelor, pe o latură a Parcului Trandafirilor. Informaţiile primite de la proprietarul clădirii prăbuşite în cutremurul din 1977, în care a funcţionat, înainte de producerea seismului amintit, gogoşeria “La Odor”, precum şi documente oficiale găsite prin arhive, toate acreditează ideea că în zonă s-ar putea găsi vestigii ale vechii vămi a Câmpinei, care a funcţionat pâna la jumătatea secolului al XIX-lea, când a fost mutată la Predeal. După pierderea statutului de vamă, Câmpina a intrat într-o perioadă mai puţin fericită a dezvoltării sale, care a durat până spre sfârşitul veacului pomenit mai devreme, când descoperirea unor bogate zăcăminte de ţiţei în zona Câmpinei a dus la o dezvoltare explozivă a oraşului nostru. 

Cu puţin noroc, Alin Frânculeasa ar putea să răscolească încă o dată istoria acestor meleaguri, după ce a împins-o până hăt, departe, cu 3500 de ani înainte de zilele noastre şi cu trei milenii înaintea primei atestări documentare a Câmpinei, prin descoperirea cimitirului neolitic din curtea Bisericii “Pogorârea Sfântului Duh”, a parohiei din Slobozia pe care o păstoreşte părintele Petru Moga.  Tot neobositul arheolog prahovean a mai scos din măruntaiele Câmpinei, acum un deceniu, încă o felie de istorie veche câmpineană prin descoperirea, lângă Sala de sport a Colegiului Naţional “Nicolae Grigorescu”, a unui beci de acum doua secole. Săpăturile din Parcul Trandafirilor fac parte dintr-o aşa-numită diagnoză arheologică, adică dintr-un şantier arheologic născut pentru a se verifica o ipoteză de lucru. Este posibil să nu fie scoase la lumină decât nişte beciuri de pe la 1800, dar tot mai probabilă este varianta potrivit căreia în acest loc ar fi funcţionat, acum două veacuri, Vama Câmpina, una dintre cele mai importante ale Ţării Româneşti. “Pe la finele anilor 1980, când au fost ridicate blocurile din vecinătate, la săparea şanţurilor pentru fundaţii lucrătorii au dat, cu siguranţă, peste aceste ziduri vechi, dar cum, pe vremea aceea, era mai importantă ridicarea rapidă a blocurilor de locuinţe decât o descoperire arheologică, îngroparea vestigiilor nu a deranjat pe nimeni din conducerea oraşului sau a judeţului. Se bănuieşte totuşi că imobilul Odor ar putea fi una din clădirile vechii vămi sau măcar pivniţele sale ar fi aparţinut vechii vămi. Prin sapăturile acestea, noi încercăm sa vedem care este starea de conservare a acestor vestigii istorice şi să le scoatem la lumină. 

În primul rând, am venit la solicitarea Primăriei, care doreşte să amenajeze locul. Informaţiile pe care le avem încep să se confirme. Am dat peste un sistem constructiv cunoscut în epoca medievală, adică piatră de râu încastrată în cărămizi, cu var ca liant. Chiar dacă imobilul de deasupra este din secolul trecut, zidurile pivniţelor, după reţeta constructivă, pot fi din secolele XVII – XVIII. Avem informaţii că cel puţin una din clădirile din zonă exista acum două secole. Dar asta nu înseamnă că fundaţiile nu pot fi chiar mai vechi. În vremea aceea, se construia mult pe fundaţii foarte vechi, deja existente, dacă acestea erau în stare bună. Am găsit deja urmele a două pivniţe: una cu plafon din lemn, iar cealaltă cu arcadă din piatră şi cărămidă. În acest ultim caz, duşumeaua locuinţei de deasupra se bătea pe grinzi de lemn fixate pe nişte pereţi ridicaţi deasupra arcadei. Pentru protejarea şi conservarea acestor fundaţii, ca şi pentru continuarea lucrărilor în siguranţă, au fost deviat conductele de utilităţi (curent, gaze, apă). Oricum, nu se ştie exact peste ce vom da până la sfârşit, aşa că municipalitatea ar trebui să aibă în vedere alocarea unor fonduri pentru extinderea lucrărilor. Potrivit contractului încheiat, lucrările acestei diagnoze arheologice se derulează până pe 15 octombrie. În urma evaluării vestigiilor, îmi voi da seama unde şi cât putem merge mai departe. Eu cred că se poate amenaja foarte frumos acest loc, astfel încât să se evidenţieze o parte din istoria oraşului. Dacă Primăria Câmpina se hotăreşte să amenajeze zona, toate vestigiile descoperite se vor conserva prin acoperirea zidurilor cu un material textil special, peste care se va pune nisip”, ne-a informat Alin Frânculeasa. Consiliul Local ar trebui să se asigure, de pe acum, de fondurile necesare pentru o eventuală extindere a lucrărilor, ca să nu mai păţim ca în cazul beciului secular din curtea Liceului Grigorescu, căzut în uitare, beci a cărui intrare a fost acoperită rapid cu foi din tablă. A.N.