„Aș putea să vă spun că îmi doresc un loc de senator în urma unor discuții cu mai mulți colegi din conducerea Filialei PNL Prahova, care mi-au propus și m-au convins să accept această candidatură, având în vedere și experiența acumulată în Camera Deputaților. Se știe că senatorii au o mai mare maturitate decât deputații, chiar legea impune ca deputații să aibă 23 de ani, cel puțin, la data alegerilor, iar senatorii cu 10 ani mai mult. Nu sunt bătrân, dar sunt cel mai în vârstă dintre candidații de pe locuri eligibile. Prerogativele senatorului și ale deputatului sunt aceleași, nu am avantaje materiale sau de orice altă natură, ca senator. Regulamentele de funcționare ale celor două Camere sunt cam aceleași, așa că nu voi avea nicio problemă de acomodare sau de înțelegere a mecanismelor procesului legislativ. Aici aș vrea să menționez că nu sunt de acord cu cei care spun că trebuie înlocuită cu parlamentari tineri vechea clasă politică, adică parlamentarii în vârstă, cu multe mandate la activ, să lase locul unor tineri. Eu nu zic să nu se facă o asanare morală prin care să fie îndepărtați de pe liste cei cercetați penal sau trimiși în judecată pentru fapte de corupție (iar PNL a făcut acest lucru, pe care electoratul sigur îl va aprecia), dar nu trebuie să cădem în extrema cealaltă, a înlocuirii cu orice preț a politicienilor bătrâni cu cei tineri. Pentru că nu au îndeplinit criteriile liberale de moralitate, oameni valoroși din PNL (Orban, Motreanu), nu au mai candidat. Noi ne-am făcut ordine în ograda proprie. Vă spun din proprie experiență că numai să te obișnuiești cu localizarea sălilor de ședințe (de comisii de specialitate, de grup parlamentar) îți trebuie vreo două luni. Nemaivorbind că îți trebuie și o oarecare înclinație ca politician, trebuie să fii combativ, să deții arta compromisului fără a-ți călca în picioare principiile politice, ale ideologiei partidului din care faci parte. Chiar dacă mulți afirmă că partidele în România nu au ideologii clare, fiindcă semnalizează la stânga și o iau la dreapta, sau viceversa. Cu unele formațiuni politice așa o fi, dar nu ar trebui să se procedeze așa. Până la urmă e și politica o meserie, pe care nu o înveți, nu o poți învăța până la 30 de ani, așa cum nici o facultate nu o faci în 3 luni de zile. De aceea, cred că este important ca aceia cu experiență și necertați cu legea să rămână în Parlament, pentru că altfel ar fi dezastru”.
În legislatura care se încheie, deputatul liberal Virgil Guran a fost cel mai activ parlamentar din județul Prahova, mărturie în acest sens stând statisticile de pe site-ul Camerei Deputaților: în cele peste 126 de ședințe la care a participat, a luat cuvântul de 150 de ori, prilejuri cu care a prezentat 103 declarații politice și a inițiat 115 propuneri legislative (dintre care opt s-au finalizat fericit, fiind promulgate sub forma unor legi de către președintele Iohannis). De asemenea, demn de remarcat este faptul că deputatul câmpinean a avut 110 interpelări prin care a solicitat unor miniștri și conducători de organizații centrale răspunsuri la numeroasele probleme de interes national, dar și de interes județean și chiar local. Dintre interpelările sale care au vizat rezolvarea unor probleme ale zonei Câmpina, putem aminti cele privind: situaţia lucrărilor pe tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov; situaţia fostei tabere şcolare de pe Voila; situaţia DN1- intersecţia cu drumul de acces în localitatea Cornu şi DN1 – intersecţia cu drumul judeţean 100 D, la intrarea în comuna Băneşti, județul Prahova; Programul 10.000 km drumuri judeţene şi de interes local -„Modernizare străzi în mun. Câmpina”; situaţia terenurilor excedentare aparţinând unităţilor MAI din Câmpina; situaţia sediului ANAF Câmpina; posibilitatea dotării parcului auto al Liceului Tehnologic Mecanic Câmpina cu autovehicule scoase din uz; transferul de autovehicule cu normă de utilizare îndeplinită de la instituţiile publice centrale către Liceul Tehnologic Mecanic din Câmpina; repartizarea către Serviciul de Ambulanţă Câmpina a cel puţin unei autospeciale noi, utilizată pentru servicii de urgenţă; recunoaşterea ASOCIAŢIEI „INIMA SFANTĂ A LUI ISUS” din Câmpina ca fiind de utilitate publică; Montarea separatoarelor de sens pe DN1 între Comarnic şi Ploieşti; contractul privind paza autostrăzii Bucureşti – Ploieşti; Sprijinirea unui grup de elevi de la Liceul Tehnologic Energetic din Câmpina pentru a participa la un prestigios Concurs Internaţional de Informatică ce are loc în SUA; au fost alocate sume în bugetul pentru 2015 pentru infiinţarea unui teren de sport în mun.Câmpina precum şi pentru înfiinţarea de cămine culturale în mediul rural? Lista ar putea continua, dar ne oprim aici din lipsă de spațiu tipografic.
Deputatul liberal Virgil Guran este singurul politician câmpinean care are toate șansele să ajungă în Parlament, el ocupând poziția a doua în lista pentru Senat a PNL Prahova, un loc perfect eligibil. Pentru a continua proiectele pe care nu le-a putut promova în Parlament, cu toate insistențele sale, Virgil Guran merită votul nostru.
Continuăm prezentarea discuției noastre cu deputatul Virgil Guran, prima parte fiind prezentată în numărul precedent al Oglinzii. L-am mai întrebat pe Virgil Guran de ce nu a candidat pentru încă un mandat de deputat, iar răspunsul său nu s-a lăsat așteptat:
Virgil Guran este mulțumit de faptul că a reușit să inițieze mai multe proiecte legislative benefice pentru electoratul colegiului său și nu numai, dar și să-i determine pe colegii săi din Parlament să-i aprobe o parte din aceste iniţiative legislative. E nemulțumit, însă, că nu i-au trecut toate inițiativele legislative. „Am rezolvat problema separatoarelor de sens pe DN1, dar și alte probleme. Însă nu am reușit să promovez multe proiecte, deoarece nu am reușit să conving majoritățile PSD-UNPR și PSD-ALDE de utilitatea acestor proiecte. Vă dau un exemplu: am propus ca unele imobile abandonate aflate în proprietatea MAI (cum ar fi terenurile de la Unitatea de Jandarmi, de la Școala de Poliție), să fie transferate administrațiilor locale, dacă acestea se obligă să le administreze judicios și să le reabiliteze, păstrând eventual destinația acestor immobile. Clădirile fostei unități militare de pe Voila ar putea să fie recompartimentate pentru a fi transformate într-un ansamblu de locuințe sociale. La fel și cu căminele abandonate ale unor licee, care nu mai au elevi navetiști buni să le ocupe. Acest patrimoniu al imobilelor abandonate este evaluat la șapte miliarde de euro, la nivel naţional. Este o valoare imensă care ar putea fi folosită spre binele public. Desigur, numai dacă ar fi reabilitate rapid aceste imobile și dacă s-ar găsi cele mai bune destinații ale spațiilor respective. Terenul de la unitatea de rachete s-a închiriat unui particular, dar cred că ar fi fost mai corect să fie repartizat Primăriei Câmpina și aceasta să decidă care să fie cea mai bună utilizare a terenului respectiv. Noi ne-am gândit că în zona aceea s-ar fi putut face o sală a sporturilor pentru câmpineni. Am încercat, printre altele, să trec o lege a energiei termice, potrivit căreia TVA-ul plătit de consumatorii casnici nu ar mai fi fost 20%, ci diminuat cu 11%. Aplicarea unei cote de 9% ca TVA ar fi lăsat mulți bani în buzunarele pensionarilor. De aceea, aș vrea să câștig un mandat de senator la aceste alegeri, pentru a promova proiectele pe care nu am reușit să le trec. Dacă voi ajunge în Senat, voi sprijini, de asemenea, așa cum am făcut și până acum, proiectele sănătoase ale primarilor din colegiul meu, dacă intervențiile mele ar putea ajuta în acest sens. Totul în limita legalității și a bunului-simț. Pentru rezolvarea problemei separatoarelor au trebuit să treacă patru ani, asta e România. În campania electorală toată lumea va promite. Eu, acum patru ani, le-am promis oamenilor că mă voi ocupa de dezvoltarea economică a zonei, de crearea de noi locuri de muncă, și asta am făcut. În acest sens mi-am îndreptat toate eforturile din activitatea mea de parlamentar, iar azi eu mă pot uita liniștit în ochii alegătorilor mei, pentru că știu că nu i-am mințit și nu le-am promis lucruri pentru care nu m-am luptat”. (A.B.)