Futures pentru începători (VIII)

Aversiunea faţă de risc impune strategiile de hedging (II)
Deşi în piaţa futures autohtonă speculaţia este încă strategia dominantă, acestă modalitate de protecţie (hedgingul) nu poate fi ignorată ci din contră promovată şi explicată, având în vedere numărul în creştere de companii şi firme care apelezâ la acest mijloc, situaţie reflectată în înmulţirea contractelor pe raportul euro/leu, unde oscilaţiile din piaţa valutară, apărute încă din ultimele luni ale anului trecut, au o creştere considerabilă a volumelor de tranzacţionare.„Deşi pe raportul euro/ leu avem în continuare speculatori care exploatează diferenţele de preţ, volumul mare de contracte care ajung la ordinul miilor (echivalentul a milioane de euro) ilustrează şi preocupări pentru protejarea portofoliilor şi afacerilor”, explică un oficial sibian.Acest lucru dovedeşte pe deplin principalul motiv pentru care pe pieţele futures a apărut necesitatea protejării împotriva riscului reprezentat de fluctuaţia incontrolabilă a raportului euro/ leu. Dacă privim către piaţa valutară observăm că după o perioadă de depreciere puternică a monedei naţionale, de la 3,6 – 3,7 lei, în octombrie trecut, euro a urcat la aproape 4,4 lei, pentru ca la finalul acestei săptămâni să coboare spre 4,23 lei.Pentru a exemplifica scurt şi cuprinzător mecanismul de protecţie prin intermediul contractelor futures, vom da drept exemplu activitatea unui exportator care produce o marfă ce va fi vândută peste şase luni într-un stat membru al Uniunii Europene cu 100.000 euro, care va cumpăra în piaţa la termen de la Sibiu 100 de contracte pe raportul euro/leu (1 contract = 1.000 de euro). Să presupunem că preţul unui contract futures cu scadenţa peste 6 luni, adică în data de 18 septembrie (la Sibex scadenţa este în a treia vineri a lunii respective) este de 4,42 lei/ euro. Dacă costurile pentru producţia bunului se ridică la 400.000 lei, exportatorul poate să vândă un contract futures leu/euro la Bursa de la Sibiu, cu scadenţa peste şase luni, asigurându-şi astfel un profit de 42.000 lei din exportul mărfii, indiferent de mişcările viitoare ale cursului de schimb, din care se vor scade comisioanele bursei şi ale intermediarului, care se pot ridica la 200 – 250 lei. Astfel, el se protejează împotriva unei eventuale deprecieri a cursului de schimb peste şase luni, să zicem până la nivelul de 3,9 – 4 lei, preţ care i-ar putea compromite afacerea, costurile de producţie nefiind acoperite de suma încasată.Prin iniţierea unei operaţiuni de protecţie cu contractele derivate, un hedger îşi blochează aşadar preţul produsului/ activului pe care îl tranzacţionează. El nu este interesat de eventualele mişcări viitoare de preţ care i-ar aduce un profit/pierdere potenţială, lăsându-i speculatorului acestă preocupare. Tot ce doreşte hedgerul este certitudinea preţului fix în viitor pentru a-şi putea calcula rentabilitatea şi a-şi proiecta modalităţile de acţiune.
* Acest articol are rolul unui demers educaţional. Exemplele concrete cu date din piaţă sau cele ipotetice folosite pentru ilustrarea strategiilor nu reprezintă sfaturi de investiţie. Responsabilitatea aplicării strategiilor prezentate aparţine doar investitorilor. Mai multe informaţii puteţi obţine pe www.sibex.ro.