Anul trecut, subiectele la examenul de capacitate au fost extrem de uşoare, jignindu-i deopotrivă atât pe elevi, cât şi pe dascăli. Un învăţământ fără exigenţă nu miroase însă bine, din cel puţin două motive: unu, fiindcă elevii nu sunt stimulaţi să se pregătească asiduu, cât mai bine; doi, prin această metodă a mediocrităţii nu sunt pregătiţi nici moralmente pentru viitorul mediu concurenţial de pe piaţa muncii. Nemaivorbind că subiectelor mult prea uşoare (date la Capacitate sau la Bacalaureat) îi afectează exact pe elevii cei mai buni, amestecînd valorile. Iar una dintre bolile genetice ale societăţii româneşti o reprezintă confuzia valorilor. Hotărât lucru, învăţământul românesc nu se simte deloc bine. Învăţământul dintr-o ţară al cărei prim-ministru a fost acuzat de plagiat nu se poate simţi deloc bine. Dascălii ajung să regrete învăţământul din perioada comunismului, “atunci când se făcea carte, domnule, cu toate aberaţiile sistemului şi cultul personalităţii soţilor Ceauşescu, acesta din urmă prezent mai mult în domeniul materiilor umaniste, literatură, istorie, filosofie. Dar programa şcolară era respectată cu rigoare, lucru care nu se mai întâmplă acum.” Referitor la subiecte, anul acesta s-a trecut în extrema cealaltă: subiectele de la limba şi literatura română au fost exagerat de dificile.
Zeci de mii de copii au abandonat studiile după clasa a VIII-a
După numărul candidaţilor care s-au prezentat la examene, admiterea la liceu de anul acesta ilustrează cât se poate de bine impasul în care se găseşte învăţământul românesc. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a recunoscut fenomenul de abandon şcolar, dar nu la dimensiunile sale reale, cifra avansată de primul diriguitor al învăţământului românesc (“16 – 18% din totalul elevilor de clasa a VIII-a nu mai continuă studiile”), fiind cu mult depăşită de realitate. Anul trecut, din 205.000 de elevi de clasa a VIII-a, s-au prezentat la admiterea computerizată pentru clasa a IX-a 145.000, adică 71%. Un calcul simplu ne arată un abandon şcolar de 29%, mult mai mult faţă de ce susţine ministrul de resort. Anul acesta, numărul elevilor de a VIII-a care nu s-au mai prezentat la evaluarea naţională a fost mult mai mare decât cel de anul trecut. Dacă adăugăm şi elevii „fantomă”, plecaţi de mult din şcoală, dar menţinuţi în cataloage doar pentru a se încasa banii din finanţarea “per capita”, fenomen pe care nimeni nu vrea să-l controleze, ajungem la procente chiar mai mari de abandon şcolar, adevarata plagă a învăţământului românesc, pe care n-o analizează nimeni din instituţiile decidente. Sigur că măsurile care ar contracara acest fenomen nu ţin exclusive de sistemul educaţional, ci mai mult de revigorarea economiei, de asigurarea de către guvernanţi a condiţiilor necesare pentru pornirea unor motoare puternice care să pună în mişcare o economie sănătoasă. “Roadele” amare ale schingiuirii repetate a Legii Educaţiei Naţionale sunt culese astăzi. Legea care ar fi trebuit să pună ordine în sistem a fost de zeci de ori schimbată în ultimele două decenii. Aproape fiecare ministru a ţinut să îşi pună amprenta pe actul normativ, care a fost mai mult măcelărit decât îmbunătăţit. Piaţa muncii reglează, în final, implacabil cererea de locuri de muncă, demonstrând continuu că degeaba ai diplome lustruite şi frumoase, pentru că nu te angajează nimeni dacă nu ai şi competentele presupuse de aceste diplome. Agenţii economici privaţi nu angajează pe ochi frumoşi şi cartoane ştampilate, doar pe ce ştii să faci să le aduci profit. Aici, ne învârtim într-un cerc vicios, fiindcă angajatorii cer experienţă, dar cu posibilităţi minime de angajare, nici chiar cei mai studioşi elevi şi studenţi nu îşi găsesc un loc de muncă.
Anul acesta, subiectele la limba română au fost un calvar
Primele rezultate de la Evaluarea Naţională au stârnit multe nemulţumiri în rândul părinţilor legate de dificultatea subiectelor la proba de limba şi literatura română. O scrisoare deschisă i-a fost adresată lui Remus Pricopie, ministrul Educaţiei, prin care parinţii se arătau nu doar nemulţumiţi, ci chiar revoltaţi pe tema dificultăţii acestor subiecte, considerate “o adevărată batjocură”. Dificultatea extremă a subiectelor coroborată cu o pregătire insuficientă a elevilor au dus la rezultate slabe la materia amintită. Astfel, spre deosebire de anii precedenţi, s-au luat doar 583 de note maxime la această materie, în timp ce la matematică au existat 4.235 de note de 10. Pe de altă parte, din cei aproape 160.000 de elevi care au dat examenul de Capacitate în această vară, 70,8% au obţinut medii peste 5, iar 29,2% au avut medii sub 5. Pe materii, la română, 73,1% au luat note peste 5, iar la matematică, procentul celor care au obţinut note peste 5 ajunge la 72,9%. Rezultatele finale se vor publica astăzi, 1 iulie. Notele mai mici la română de anul acesta au generat numeroase nemulţumiri în rândul părinţilor, care au depus contestaţii în număr mare şi cer verificarea subiectelor prea dificile de la română.
Pe 4 iulie, rezultatele finale
Pe 4 iulie, mediile finale vor fi publicate oficial, inclusiv online, pe edu.ro, pe site-ul admiterii la liceu 2014. Practic, elevii vor putea vedea unde se situează în clasamentul pe judeţ în ceea ce priveşte media dintre rezultatele de la Evaluarea Naţională 2014 (75%) şi notele din gimnaziu (25%), mai exact media de intrare la liceu, cea care le va decide soarta în următorii patru ani. Urmează repartizarea computerizată. De aici începe tot demersul admiterii în clasa a IX-a. În perioada 4-8 iulie, elevii şi părinţii vor completa fişele de înscriere cu primele licee pentru care optează, în funcţie de medie, de poziţia în ierarhie, dar şi de locurile disponibile pentru fiecare specializare. Iar pe 15 iulie va avea loc prima etapă a repartizării computerizate a elevilor, rezultatele urmând a fi publicate pe 16 iulie, tot online, pe admitere.edu.ro. Apoi, între 17 şi 25 iulie, are loc depunerea dosarelor de înscriere la licee, urmată de celelalte două etape de admitere, pentru cei rămaşi nerepartizaţi după etapa anterioară (16-31 iulie, respectiv 1 august – 8 septembrie). Anul acesta, spre deosebire de anii trecuţi, rezultatul de la capacitate reprezintă 75% din media de admitere, iar 25% din această medie de admitere este media anilor de gimnaziu. Astfel, nota finală se calculează după formula următoare: media notelor din gimnaziu se adună cu media de la Capacitate înmulţită cu 3, apoi totul se împarte la 4. A.N.
