Știri

Europarlamentarele de la Câmpina au arătat o revenire în forţă a stângii

Rezultatele alegerilor europarlamentare de la Câmpina nu au făcut notă discordantă cu cele înregistrate la nivel naţional şi au arătat o puternică revenire a stângii. Dacă acest trend (ca să fim în tendinţa generală a sufocării limbii române cu anglicisme), se menţine la nivelul bătrânului continent, Martin Schulz, liderul socialiştilor europeni, are mari şanse de a fi ales preşedintele Comisiei Europene, executivul celei mai mari alianţe politico-economice din lume, care, din 1992, poartă numele Uniunea Europeană.  
Rezultatele exit-poll-urilor urmează a fi sau nu confirmate
La ora închiderii ediţiei publicaţiei noastre, nu se terminase numărătoarea voturilor, de aceea vă putem oferi doar rezultatele exit-poll-urilor comandate de principalele televiziuni naţionale şi realizate de mai multe institute de sondare a opiniei publice. Rezultatele acestor exit-poll-uri diferă între ele, uneori chiar cu două procente, dar este posibil ca fiecare dintre ele să aibă rezultatele situate în marja de eroare (+/- 3%), lucru care urmează a fi dovedit după numărătoarea totală a voturilor. Dacă rezultatele unui sondaj la ieşirea de la urne vor depăşi marja de eroare, realizatorul sondajului se va umple de ruşine profesională, dar instituţia realizatoare nu va dispărea de pe piaţă, fiindcă memoria colectivă e scurtă în această privinţă, iar serviciile sale părtinitoare vor putea fi folosite, la viitoare alegeri, de către orice partid (sau televiziune de partid), care are interesul de a-şi umfla cu dispreţ şi în mod artificial muşchii în faţa electoratului românesc. Altfel, plin de bizoni mioritici ce nu se mai maturizează odată, nici acum, după 25 de ani de alegeri libere, dar pline de mizerii şi pomeni electorale. Dintre independenţi, o frumoasă figură a făcut-o actorul Mircea Diaconu, singurul independent care va ocupa un fotoliu de parlamentar european. Astfel, tradiţia unicului independent învingător se păstrează, situaţie întâlnită şi în precedentele alegeri europarlamentare, numai că, spre deosebire de independentul de acum cinci ani care a intrat în Parlamentul European cu ajutorul tăticului de la Cotroceni şi al partidului său, am numit-o pe Elena Băsescu, candidatul independent Mircea Diaconu şi-a câştigat pe merit, făcând o campanie electorală cinstită, locul în forul legislativ european. Vă prezentăm mai jos rezultatele tuturor exit-poll-urilor. Avangarde (pentru TVR) a dat următoarele rezultate: PSD: 41.01; PNL: 14.92; PDL: 11,82; UDMR: 7,1; PMP: 6,7; Mircea Diaconu: 5,91. Conform CSCI (care a realizat un sondaj comandat de către RTV), câştigătorii acestor alegeri sunt: PSD: 43%; PNL: 14%; PDL: 12%; PMP: 7%; Mircea Diaconu: 4%. Dacă este să credem în exit-poll-ul realizat de Operation Research (pentru Antena 3), PSD are 42.4% din voturi, PNL a obţinut 13.3%, PDL – 11.5%; PMP – 6.3%; UDMR – 6.2% şi Mircea Diaconu – 4.3%, urmat de PPDD, cu 4.2%, şi Forta Civică (3.2%). În fine, exit-poll-ul IRES realizat telefonic pentru Digi TV are următoarele rezultate: PSD: 41%; PNL: 14%; PDL: 10%; UDMR: 7%; PMP: 6%; Mircea Diaconu: 5%; PPDD: 4%; Forta Civica: 3%. Primii clasaţi vor obţine, după redistribuire, scoruri sensibil mai mari. Deocamdată, ţinând cont de rezultatele actualelor exit-poll-uri, din punct de vedere al numărului de mandate de europarlamentari, situaţia se prezintă astfel: Alianţa PSD+UNPR+PC are, până în prezent, 14 europarlamentari, PNL – 5, PDL – 4, PMP – 2, UDMR – 2, la care se alătură carismaticul independent Mircea Diaconu. 
România va avea 32 de europarlamentari
România va trimite în Parlamentul European 32 de reprezentanţi. În timp ce Consiliul Uniunii Europene (mai scurt, Consiliul Uniunii), reprezintă ţările din UE la nivel de stat, Parlamentul European este instituţia comunitară care reprezintă popoarele ţărilor membre ale Uniunii Europene, cei 736 de deputaţi fiind aleşi prin vot direct de către cetăţeni. Parlamentul European este echivalentul unui parlament naţional pentru orice stat membru al Uniunii Europene. Parlamentul European nu este singurul organ legislativ al UE, deoarece el legiferează alături de  Consiliul Uniunii Europene. 
Parlamentul European
Tratatele Uniunii Europene confera Parlamentului European competente legislative, bugetare, de initiativa si de control al executivului. Lucrarile Parlamentului sunt conduse de Presedinte, care are si rolul de reprezentant al acestei institutii. El este ales prin vot secret iar mandatul sau este de doi ani si jumatate si poate fi reinnoit o singura data. Cele 27 de state membre UE sunt reprezentate de aproape 740 de deputati, dintre care 32 vor fi români. Activitatea Parlamentului European este importanta pentru ca, in multe domenii de actiune, deciziile privind noua legislaţie europeana sunt adoptate in comun de catre Parlament si Consiliul Uniunii, format din miniştrii ţărilor member (CU reprezintă statele membre). Parlamentul joaca un rol activ in elaborarea legislatiei care are un impact asupra vietii cotidiene a cetatenilor, ca de exemplu, legislatia privind protectia mediului, drepturile consumatorilor, egalitatea sanselor, transportul, libera circulatie a lucratorilor, capitalurilor, marfurilor si serviciilor. Parlamentul si Consiliul au, de asemenea, competente comune in ceea ce priveste bugetul anual al Uniunii Europene. Parlamentul European are 20 de comisii specializate pe anumite politici. Acestea se reunesc in general in Bruxelles. Sedintele plenare reprezinta punctul culminant al activitatii parlamentare. Aici se finalizeaza lucrarile comisiilor si cele ale grupurilor politice, iar deputatii europeni dezbat in plen diferite chestiuni europene. Sedintele plenare se desfasoara de obicei la Strasbourg, unde se afla sediul principal al Parlamentului, dar unele sedinte au loc la Bruxelles. Incepand cu anul 1979 este ales direct, o data la 5 ani, prin alegeri generale, libere si secrete. In perioada 1952-1976 membrii Parlamentului European erau numiti de catre parlamentele statelor membre. Parlamentul European este reprezentantul democratic al intereselor celor aproape 500 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene. In present, 75% din legislaţia naţională este reprezentată de legislaţie europeană.
Rezultatele preliminarii de la Câmpina
Potrivit datelor centralizate din procesele-verbale încheiate la toate cele 23 de secţii de votare din Câmpina, s-au prezentat la urne 11.070 de câmpineni, din totalul de peste 29.000, câţi fuseseră înscrişi pe listele electorale. 10.525 voturi au fost valabil exprimate, iar 545 voturi nule. Spre deosebire de europarlamentarele din 2009, au votat foarte mulţi alegători din afara municipiului, pe listele suplimentare fiind înscrise 881 persoane. Pentru a înlătura suspiciunile de turism electoral, care au planat din cauza celor aproape 900 de votanţi “străini”, PDL Câmpina a depus o sesizare la Biroul Electoral Judeţean, acuzând posibile nereguli în desfăşurarea votării la Secţia dnr. 167 din incinta Rafinăriei “Steaua Română”, unde au fost peste 80 de votanţi din localităţi învecinate Câmpinei. 
Marele câştigător al alegerilor europarlamentare la Câmpina este PSD, carea câştigat 31,7% din voturi, iar marele perdant este PNL, care s-a clasat în urma independentului Mircea Diaconu, acesta din urmă obţinând 12,5% din voturi. Liberalii nu au adunat decât 9,9% din sufragii, mult sub scorul obţinut de organizaţia municipală a PDL, partid pentru care au votat 14,6% dintre câmpinenii prezenţi la urne. Liderul liberalilor locali, deputatul Virgil Guran, este de părere că “scorul obţinut la Câmpina este mult sub cel aşteptat de conducerea centrală a partidului, care a făcut mai multe greşeli, iar acestea ne-au costat. În primul rând, electoratul a perceput PNL ca fiind principalul vinovat de spargerea USL, ceea ce nu reflectă realitatea. Apoi, s-a greşit şi prin renunţarea la candidatura lui Mircea Diaconu, care a obţinut un rezultat foarte bun. Mă aşteptam să nu atingem scorul nerealist pe care şi l-a propus preşedintele Crin Antonescu, dar nu mă aşteptam să câştigăm atât de puţine voturi. Încă o dată afirm că progresul României nu poate veni decât de la o dezvoltare economică durabilă, iar repornirea motoarelor economiei naţionale nu poate fi făcută decât de PNL, cel mai important partid al dreptei româneşti. Dacă electoratul nu înţelege şi nu doreşte acest lucru, îi respectăm dorinţa, dar nu putem fi bucuroşi pentru actuala voinţă populară, pe care nu o consider benefică pentru viitorul României”. Liderul liberal a declarat pentru “Expresul de Prahova” că are de gând să se alieze cu PDL la nivelul Consiliului Local, pentru a schimba actuala majoritate din legislativul câmpinean, în cadrul căreia social-democraţii îi marginalizează constant pe liberali şi nu le promovează proiectele. Virgil Guran intenţionează totodată să-l înlocuiască, după obţinerea unei noi majorităţi, pe viceprimarul Ion Dragomir (ştiut fiind faptul că viceprimarul este ales de majoritatea consilierilor municipali). Primarul Horia Tiseanu, preşedintele PDL Câmpina, nu ni s-a părut a avea aerul unui învingător, dar nici al unui înfrânt, conform declaraţiilor sale: “PDL este peste scorul pe care partidul nostru l-a obţinut la nivel naţional, aşa că suntem mulţumiţi pentru locul 2 obţinut la europarlamentarele de la Câmpina. Deşi a câştigat la Câmpina, PSD este mult sub procentul obţinut pe ţară, aşa că putem afirma fără teama de a greşi că municipiul nostru nu a devenit un fief al stângii şi că la Câmpina PSD îşi continuă declinul. Rezultatul foarte bun al independentului Mircea Diaconu confirmă faptul că mulţi români nu mai au încredere în partide şi în liderii lor. Este un mare semnal negativ pentru clasa politică. E o imagine dezolantă toată această fărâmiţare a dreptei în multe partide, din cauza orgoliilor liderilor acestor formaţiuni politice. Noi am făcut o campanie electorală curată, cinstită, muncită. Spre deosebire de alte partide, noi nu am împărţit pomeni electorale sub forma unoir pachete cu mâncare, nu am organizat mese cu alegătorii săraci ai unei anumite etnii. În ziua alegerilor, rivalii noştri se pare că au împărţit chiar şi bani celor nevoiaşi pentru a le cumpăra voturile. Nu mai vorbesc despre transportul alegătorilor la anumite secţii de votare cu maşinile unor firme aparţinând unor lideri PNL şi PSD.”


Rezultatele europarlamentarelor la Câmpina:
PSD+PC+UNPR – 3.340 voturi – 31,73%
PDL – 1.537 voturi – 14,60%
Mircea Diaconu – 1.322 voturi – 12,56%
PNL – 1.051 voturi – 9,99%
PMP – 872 voturi – 8,29%
FC – 591 voturi – 5,62%
PPDD – 510 voturi – 4,85%
PRM -205 voturi – 2,90%
PER – 160 voturi – 1,52%
ANA – 107 voturi – 1,02%
PV – 46 voturi – 0,44%
PNTCD – 42 voturi – 0,40%
PDS – 26 voturi – 0,25%
PNR – 26 voturi – 0,25%
UDMR – 18 voturi – 0,17%
PAS – 14 voturi – 0,13%.

Cum s-a votat în Prahova
După centralizarea datelor din toate cele 622 de secții de vot, procentele obținute de formațiunile politice în judeţul Prahova sunt următoarele:
 PSD-UNPR-PC – 72.870 (33,05%)
PDL – 37.847 (17,16%)
PNL – 37.002 (16,78%)
PMP – 16.067 (7,28%)
PP-DD – 9.243 (4,19%)
PRM – 7.097 (3,21%)
Forţa Civică – 5.771 (2,61%)
PER – 2.488 (1,12%)
PNŢCD – 1.274 (0,57%)
UDMR – 260 (0,11%)
Candidații independenți care au luat scoruri mai mari în Prahova
Mircea Diaconu – 17.089 (7,75%)
Corina Ungureanu – 4.180 (1,89%)
 La inchiderea urnelor, 36,25% dintre prahoveni si-au exercitat dreptul la vot (220.448 de alegatori). Au fost anulate 14.321 de voturi

Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare