Știri

Elevii promoţiei 1952 a Şcolii Tehnice de Petrol din Câmpina s-au revăzut la întâlnirea de “Diamant”

Vineri, 31 august, o parte dintre foştii absolvenţi ai Şcolii Tehnice de Petrol Câmpina s-au întâlnit la unul dintre restaurantele selecte din oraş, pentru a sărbători 60 de ani de la terminarea şcolii, în 1952. Întâlnirea de „Diamant” , aşa cum au numit-o protagoniştii acesteia, a reunit în jurul unei mese festive cu mult mai puţin dintre cei o sută de elevi care au absolvit şcoala în urmă cu 60 de ani. Ca de obicei de-a lungul timpului, cel care a reuşit de fiecare dată să-i mobilizeze a fost Horst Gottfried, stabilit în Germania.
 „În ’61 am plecat în Germania, în Turingia, locul de baştină al mamei. Mi-a rămas inima aici, pentru că am trăit 30 de ani şi vin în fiecare an să mă simt bine. Este o reeditare a tinereţii. Mai stăm de vorbă, nu chiar cu toţi, că nu poţi. Între timp s-au prăpădit mulţi. V-am spus că am fost exact o sută de elevi, fete şi băieţi, în trei clase, iar acum mai suntem vreo patruzeci” – spune Gottfried Horst, care a lucrat ca tehnician în prelucrarea ţiţeiului.
Silviu Savu, cel care a reuşit să organizeze întâlnirea la restaurant, povesteşte cu nostalgie: „Aniversăm 60 de ani de la terminarea şcolii tehnice de petrol din Câmpina, în 1952. Am fost 100 de colegi. Cred că am avut vreo 30 de aniversări până acum şi sperăm să ne mai întâlnim. Am fost tehnician la secţia de exploatare sonde, am lucrat la Uzina Mecanică Câmpina timp de 30 de ani când am ieşit la pensie cu ocazia revoluţiei. Ceilalţi colegi au fost repartizaţi prin toată ţara, în funcţie de specialitatea pe care au avut-o”.
    O altă colegă din grupul celor o sută de elevi, Mimi Balea Ionescu, fost tehnician chimist, ne vorbeşte cu emoţie în glas despre evenimentul la care participă: „Pentru mine este întâlnirea de Diamant, aşa cum ne place nouă să spunem. Sunt şi momente de… să nu zic tristeţe, dar aproape, pentru că mulţi dintre noi au plecat în nefiinţă, poate prea devreme, după părerea mea. Iniţial am zis că nu mai ne întâlnim, dar «motorul» a fost Horst Gottfried, care făcuse deja invitaţiile şi a spus că le-a trimis la toţi. Aşa ne-am reunit acum. Horst e un om extraordinar şi iniţiatorul principal pentru întâlnirile noastre, căci poate noi ne-am fi delăsat puţin. Dar, trecând peste tristeţe, peste regrete, peste gândul că poate la anul, nu vom mai fi, încercăm să ne bucurăm acum. Ne îmbrăţişăm şi ne revedem cu foarte mare dragoste şi ne bucurăm de fiecare moment petrecut împreună.”
    Printre cei prezenţi la întâlnire se afla şi marele inventator Justin Capra, personalitate marcantă, recunoscut în plan mondial ca fiind românul care a inventat rucsacul zburător folosit acum de americani în călătoriile spaţiale.
     „Este o întâlnire periodică. Iniţial, ne-am întâlnit la 10 ani, apoi la 5, la 2, la un an, pentru că suntem la o vârstă, în jur de 80 de ani şi sigur că ne mai vedem atât cât mai putem vedea. E o întâlnire de suflet, nostalgică, ne aducem aminte de vremurile de atunci şi mai facem şi un studiu al vieţii noastre, cu această ocazie” – ne-a mărturisit Justin Capră.
    În ciuda mediei de vârstă de 80 de ani, se putea remarca cu uşurinţă faptul că protagoniştii acestei întâlniri de “Diamant” sunt oameni plini de vitalitate şi cu poftă de viaţă. O viaţă trăită din plin, de care s-au bucurat împreună la fiecare revedere, preţuind fiecare clipă petrecută împreună. 
Carmen NEGREU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare