Editorial

FEMEIA SOCIALISTĂ

Comedia stupidă, bulevardieră a propunerii omului pentru funcţia de comisar european a dat încă o dovadă, strălucită, a incompetenţei, indolenţei şi distanţei enorme dintre ce spune ce face a dlui. Ponta. Dînsul a amestecat tot timpul, după cum îi convenea, două chestii diferite: omul şi funcţia. Care ar fi trebuit negociate simultan. În realitate, nu l-a interesat deloc să obţină un portofoliu cu greutate pentru România (ultima sa grijă), ci, profitând de procedurile secretoase ale UE, să-şi planteze la nivel înalt un pion. Să explic: vă aduceţi aminte pe vremea guvernării PNŢcd ce haz făcea toată lumea de faimosul „algoritm” după care se guverna şi care împiedica orice decizie eficientă? Ei bine, în UE funcţionează asemenea algoritmi care ţin de partide, puterea economică a ţărilor, bărbaţi şi femei, stîngaci şi dreptaci, ochelarişti şi neochelarişti (numai orientarea religioasă nu e criteriu, ea e exclusă din principiu). Profitînd de acest algoritm, dl. Ponta a pus la cale mînăria: a susţinut că-l sprijină pe Cioloş în timp ce, pe tăcute, o propunea pe Corina Creţu. Ştia că are multe atuuri: propunea o femeie, socialistă, nu-l interesa portofoliul. 

Cînd a trebuit să explice, a invocat cutuma că nu se atribuie în continuare acelaşi mandat. Dar îl putea susţine pe excelentul Cioloş, care ar fi primit cu siguranţă un alt mandat cel puţin la fel de important ca şi agricultura. Chestie, repet, neimportantă pentru prim ministrul care a vociferat că din cauza lui Băsescu şi Blaga nu s-a primit „dezvoltarea regională”. Numai că cei doi contestaseră persoana niminalizată, nicidecum portofoliul, iar pe Ponta îl interesa persoana şi nu portofoliul. Din toată istoria asta, iar am rămas de rîsul curcilor europene. Sigur că UE a primit cu braţele deschise (honni soit qui mal y pense!) propunerea adecvată algoritmului. Şi cine  este dna Corina Creţu? Îi cunoaşte cineva vrei competenţă, vreo realizare? N-a făcut riguros nimic ca europarlamentar. Nu invoc aici chestiuni care îi sunt atribuite de către presă şi îi îngreunează dosarul. Dar face parte dintr-o serie nesfârşită de activişti de partid al căror singur merit este acesta, că sunt activişti. În timp ce noi rîvnim specialişti şi competenţe strict determinate. Dna. CC reprezintă lumea noastră politică în epura ei. Şi este ultima dintr-o lungă serie de femei comisar care începe cu Ana Pauker, continuă cu Leana şi toată şleahta de „Găinuşe Spornice” din jurul ei şi ajunge la demna lor urmaşă, dna. Andronescu. Şi Elena Udrea? Da, şi Elena Udrea, care reprezintă o nouă generaţie, aşa cum Ponta reprezintă o nouă generaţie, mai neşlefuită, mai rapace şi mai lipsită de scrupule, faţă de Năstase-Iliescu. Udrea şi Ponta sunt fraţi, politic vorbind. Revin la mărunta ticăloşie a lui Ponta. Măruntă faţă de altele, pentru că – a câta oară – a pus un joc de partid mai presus de interesele ţării, minţind apoi cu seninătatea caracteristică televizată că Băsescu e de vină că s-a pierdut nominalizarea. L-am văzut apoi la şcoala tinerilor din PSD cu glumiţele lui de autobază. Era Băsescu se termină. Urmează o mare linişte, acel consens pe care îl visa dl. Iliescu. Un partid „mexican”, care să guverneze vreo 30 de ani, cu o opoziţie pur formală. Asta construiesc Dragnea şi ceilalţi strategi ai partidului. Au distrus practic PDL-ul fost băsescian, PNL-ul nu mai există decît ca un banal accesoriu de bal, altă opoziţie consistentă în interiorul spaţiului politic nu există încă. Şi nici nu va exista curînd. În condiţiile externe de azi, dna. Corina Creţu e tot ce ne trebuie ca portanţă externă. Nu trebuie să privim lucrurile doar din punctul de vedere financiar: sigur că un departament mai puternic ar fi însemnat un avantaj pentru ţară. Dl. Cioloş este un tehnocrat, şi nu există ură mai mare a politrucului român decît cea împotriva tehnocratului (fie că el este din economie, justiţie sau administraţie) adică a celui care ia deciziile nu în funcţie de interesele partidului, ci de parametrii tehnici ai chestiunii. Azi am văzut două ameninţări armate directe împotriva României. Ponta glumeşte în şedinţe de partid şi i se pare că seamănă cu Obama. Întrebare: cum poţi fi tînăr şi cu minţile acasă şi să crezi în Ponta?

P.S. E un subiect obsedant? A început un nou an şcolar, cu un comunicat halucinant al ministrului care spune că nu se va schimba nimic în sistem. Deci vom rămîne sub regimul plagiatului, improvizaţiei, deprofesionalizării, chestia cu manualele electronice despre care se făcea mare vîlvă a căzut în derizoriu, la fel cum, în celălalt domeniu capital, sănătatea,. cardurile de sănătate au fost anulate practic, în ciuda sumei enorme cheltuite, pentru că s-a renunţat la consemnarea pe cipuri a bolilor. Adică sunt reduse la un simplu înregistrator de plăţi. Doar două exemple despre o guvernare nulă. Ce-ar fi dacă plagiatorul şi-ar da demisia şi ar candida în linişte la preşedinţie?

Christian CRĂCIUN