Știri

Editorial

SCRISORICA NEPIERDUTĂ

Chiar astăzi, cînd scriu, se împlineşte un an de cînd a fost dată publicităţii o celebră scrisoare deschisă, adresată de „un grup de intelectuali” către „Uniunea Europeană”, în care se denunţă gravele încălcări de lege, abuzurile contra democraţiei ale preşedintelui Băsescu. De ce nu trebuie uitată această bizarerie? Pentru că ea este o radiografie crudă a fracturii de coloană vertebrală de care suferă moralmente intelectualitatea noastră. Revăzînd acel text, rămîi uimit mai întîi de tonul epistolei, de combinaţia de slugărnicie, minciună frustă şi prostie. Exact: să te ferească Dumnezeu de prostia culţilor, e mult mai periculoasă decît cea pură şi simplă a grobianului de rînd! Pentru ceva compus, probabil, de un intelectual umanist, stridenţa stilistică a textului este compromiţătoare, dincolo de conţinutul moralmente josnic. Poate că fiecare dintre semnatarii ruşinosului text (fiecare va fi avînd propriile motivaţii, mai mult sau mai puţin avuabile) ar trebui să-şi facă un bilanţ, să vadă dacă ideile pe care le proclama acolo sunt bine apărate de puterea politică pe care o sprijinea atît de efervescent şi care, între timp, a cîştigat zdrobitor alegerile. Memoria trebuind să fie, în principiu, una din primele calităţi ale intelectualului, nu-i aşa? I-aş vrea pe aceşti vajnici apărători ai democraţiei să spună cu sinceritate dacă sunt mulţumiţi de abuzul de ordonanţe de urgenţă, depăşind cu mult pe al guvernului Boc, de numărul de penali instalaţi în toate angrenajele puterii, de gazele de şist, de faptul că nici una dintre promisiunile electorale nu a fost îndeplinită, de „privatizarea” Oltchim şi CFR- Marfă, de paralizia legislativă a mega-parlamentului care nu face literalmente nimic, de faptul că guvernul este condus de un plagiator, (majoritatea semnatarilor au doctorate în bună regulă şi sunt profesori universitari), de scăderea acută a standardelor din învăţămînt sub ministeriate inepte, de baronizare intensivă, de colapsul economic, de Marga şi Lilian, de faptul că guvernul nu este în stare să facă un proiect serios pentru absorbirea de fonduri europene şi este aspru criticat pentru incompetenţă de Comisia Europeană, de aberaţiile constituţionale, de ce spune Vocea Moscovei, de nivelul de trai, etc, etc. Marile conştiinţe critice nu spuneau însă anul trecut nimic despre călcarea în picioare şi distrugerea instituţiilor democratice de către triunghiul malefic, de numărul de morţi din Teleorman care votau la referendum, că dirigintele acestor cadavre vii este acum premierul de facto al guvernului, celălalt fiind premierul de la televizor şi al treilea premierul din umbră. Toate astea nu-i supără pe aceşti cerberi ai democraţiei valahe. Dubla măsură, oare în ce moment al istoriei noastre recente ni s-a inoculat această duplicitate pe care o vedem bine fixată în ADN-ul nostru? Am început să am o admiraţie bonomă faţă de bietul Bobu, cel care a avut puterea să recunoască în 1990: am fost un dobitoc! Nici unul din iluştri semnatari ai penibilului text (răposatul Virgil Ierunca l-ar fi putut include în a sa Antologie a ruşinii) nu a găsit un pumn de cenuşă. De Ziua Americii ni s-a spus foarte citeţ că anul trecut lumea democrată era îngrijorată de muchea pe care se legăna România, gata să cadă în haos. Hermeneuţii din epopeica scrisoare nu pot să nu fi înţeles mesajul. Ura lor este iraţională, iar iraţionalul este opus intelectului critic. Asta nu înseamnă nicidecum că adorarea la fel de iraţională a lui Băsescu ar fi un spor de inteligenţă. Din fericire, de mulţi ani astfel de cazuri s-au rărit pînă la dispariţie din spaţiul public. În istoria noastră recentă, plină de amare deziluzii, textul de anul trecut este un document martor al degradării morale.
P.S. Apariţia rocambolească a lui Hayssam l-a făcut pe Ponta să-şi piardă brusc pînă şi aşa-zisul umor, a trecut la injurii becaliene, s-a încurcat în minciuni, şi-a arătat încă odată pe-afarismul. Are o conştiinţă încărcată, eu tot aştept să-şi recunoască plagiatul şi să se retragă într-o sinceră activitate de casă de avocatură.

Christian CRĂCIUN  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare