Știri

Editorial. SFÎNTA, MAREA NERUȘINARE

Astăzi voi scrie despre pornografia cotidiană. La sugestia indirectă a concitadinului nostru, istoricul și scriitorul Codruț Constantinescu, care notează cu dreptate, că, atunci cînd Dragnea vorbește despre legalitate (eu l-aș adăuga instantaneu și pe Ponta, dar pe cîți alții…!), asta este direct pornografie. 
Săptămîna asta au fost cel puțin două serii de declarații care au ilustrat din plin destrăbălarea morală și logică. Cu ocazia discuției despre un muzeu al comunismului, dl. Ponta s-a  grăbit să arunce în aer una din glumițele lui de o stupiditate cosmică. În primul rînd, sunt chestii cu care NU se glumește. Bagatelizarea răului (formulă clasică) este o crimă. Și, mai ales cînd vine din partea unui plastograf dovedit, crima are circumstanțe agravante. Declarația fostului om politic merită citită cu lupa. Iată: „Cînd o să facem un memorial al Crimelor Securității și Stalinismului…”. Observați viclenia? Nu „crimele comunismului”, ca doctrină politică și regim istoric. Ci ale unei singure epoci a lui, „stalinismul”. Unde eu am pus puncte de suspensie, fostul avocat (moralmente e fost) își exhibă obsesia nevrotică, psihanalizabilă, și adaugă o paranteză: „plus Băsismului”. A-l compara pe Băsescu cu Stalin e oareșcum excesiv și, dacă stafia bîntuitoare care-l chinuie pe Ponta ar avea mintea lui Firea, l-ar putea da în judecată pentru denigrare. Istoric și moral, declarația lui Ponta reprezintă o ofensă gravă la adresa milioanelor de victime ale celui de-al doilea cataclism moral al veacului XX. 
În sfîrșit, a treia treaptă a mizeriei urmează așa: să avem în acest muzeu și săli cu numele Monica Macovei sau Raluca Prună. Să faci dintr-un dezastru mondial un pretext pentru măruntele tale războaie personale e o culme a abjecției pe care fostul doctor o escaladează surîzător. Andrei Pleșu numea asta „obscenitatea publică”. Ea provine din carența absolută a vitaminei numită Rușine. Oameni ca personajul citat aici, implicat într-un furt de muncă intelectuală, nu au nicio rușine, ei ies la atac și au o singură explicație pentru mîrșăviile lor: nu e adevărat, e un atac politic. Au abilitatea liderului de haită: dintr-o lovitură, doi dușmani: pe de o parte afectează, prin reducerea la derizoriu, adevărul istoric al crimelor comunismului, relativizându-le prin asocieri batjocoritoare, pe de altă parte își lovesc dușmanii personali. 
Celălalt exemplu este Dragnea. Se poate urmări o „evoluție” a liderilor acestui partid-stat care a luat prizonieră România, de  la Ion Iliescu la Adrian Năstase, de  la acesta la Ponta și acum Dragnea. Condamnatul aflat sub interdicție se duce într-o mică plimbare în Brazilia și nimeni nu-l întreabă de sănătate. El e mult mai periculos decît Ponta, pentru că e un carnasier născut, nu făcut, nu se ține de glumișoare cu care să amuze galeria de votanți necondiționali ai partidului. Pentru aceștia nu contează că Ponta e un „rebut intelectual” (Raluca Prună dixit) sau că Dragnea, condamnat la doi ani închisoare, se plimbă prin locuri exotice. Civilizația rușinii nu s-a născut încă la nord de Dunăre. Dușmanul lui Dragnea este acum „guvernul tehnocrat”, drept care a și comandat campania de presă discreditantă (vezi imediat mai departe) la adresa acestuia. 
Este evident că premierul Cioloș este din alt film și e mare pericol pentru această Rețea foarte bine articulată ca „tehnocrații” să reușească. Ceva vîlvă a făcut în ultima vreme și o „listă” a lui Vîntu cu nume de ziariști și sumele primite de aceștia de la magnat. Sumele vehiculate sunt incredibile, noi oamenii de rînd nici nu știm să citim atîtea cifre în lei noi. Credeți că, în pornografia generalizată, acestora le e rușine? Deschideți televizorul și radioul (inclusiv cele „naționale”) și îi veți vedea cu aplomb explicînd națiunii tot ce se întîmplă pe plan intern și internațional. Nici oamenii ăștia n-au nicio treabă, pare că s-au născut în studiouri. Perorează ca mari lideri de opinie, au un fel de sictir universal la adresa noastră, a proștilor care nu știm tot ce  mișcă în sferele înalte ale puterii, îți demonstrează cu aplomb că albastrul e roșu, și roșul bleumarin și nu le pasă. N-au mîncat usturoi, deși toată țara pute. Niciodată, sau extrem de rar, veți vedea alți oameni, specialiști într-o anume chestiune, invitați în studiouri. Și atunci vocea lor este îndeobște acoperită de a celorlalți, mult mai vocali și mai versați. Această nerușinare expusă cu aplomb în spațiul public ține loc de orice: de competență, de studii, de muncă intelectuală veritabilă, de prestigiu. Au ei o înjurătură neaoș românească (întrebați-l pe expertul în de toate Chireac) cu care tratează toate „tîmpeniile” pe care le-am enumerat. Banul să iasă! 
La ambasadele României și la vămile de intrare în țară ar trebui pusă o bulină roșie cu cifra 88. Adică: interzis celor sub 88 de ani, pe motiv de pornografie morală care poate afecta grav țesutul spiritual al individului. După 88 de ani, nu mai contează, imunitatea e garantată!
Christian CRĂCIUN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare