Cea mai interesantă știre din această săptămînă a unei aberante (și foarte prost gîndită și foarte prost scrisă și foarte prost citită) moțiuni de cenzură a fost că Guvernul va cumpăra niște pachete de lucrări științifice: DEX, DOOM, Gramatica Academiei, în valoare de vreo 11.300 euro (sic!). Incomplet formulată, știrea nu ne spune ce va face guvernul cu aceste lucrări. Eu am crezut la prima citire a știrii că e vorba de vreo donație către școlile din Basarabia și Ucraina. Comentatorii par a crede că lucrările respective sînt pentru uzul intern al guvernului, pentru folosința miniștrilor, să nu mai rîdă lumea de ei că sînt analfabeți. Abia aici apar întrebările… Oamenii ăștia par să creadă că pot învăța să scrie corect acum. Ordinea firească (dar ce mai este firesc, astăzi, în România) a lucrurilor ar fi: mai întîi faci școală temeinică – inclusiv scris-cititul și ceea ce aș numi vocabularul cultural general – și după aceea, pe bază de merite profesionale, ajungi ministru. Noi sîntem singura țară din lume în care ordinea normală e inversată. Apoi, de ce să cheltuiești această sumă enormă, cînd ai la dispoziție gratis (și fără ca statul să aibă vreun merit în chestia asta), „la un clik distanță”, toate dicționarele de bază și toate indicațiile privind conjugările sau declinările corecte? Nimeni, cu excepția specialiștilor, nu mai ia în brațe azi ditamai DEX-ul, ca să caute sensul exact al unui cuvînt. Dacă e vorba de o subvenție mascată pentru editură, apar alte întrebări… Dar, presupunînd, totuși, prin absurd, că dna. Dăncilă sau dl. Andrușcă sau ceilalți ar vrea să se apuce de învățat limba română corectă și bogată, trebuie să-i dezamăgim și să le spunem cinstit: au cheltuit banii degeaba, este imposibil. Chestia asta trebuia făcută în școală (mama ei de școală românească, furnizoare de analfabeți, cum bine spunea un fost președinte), acum e prea târziu. Să mai combatem o prejudecată, indusă de oameni „fructe” ale aceluiași sistem: nu trebuie să știe gramatică, trebuie să fie un bun specialist. Fals, cine nu are o gîndire prospectivă, critică și multi-disciplinară poate fi un excelent executant, dar nu un om de decizie.
Vă place Macron? Mie nu neapărat, dar este modelul de politician cu o bază culturală impecabilă, și pentru asta trebuie admirat. Este singurul model de politician viabil, dincolo de care încep diferențele individuale. Au existat și la noi cîteva asemenea exemplare, dar care au fost repede ejectate de sistem, din cauză de incompatibilitate. La noi modelul este dat de mitocanul șmecheraș de autobază, cu studii vagi, de cucoana înțepată sau mămoasă sau isterică gen Găinușă sau Aneta Spornic. Iar doamna Viorica instituie o nouă paradigmă (fuga la DEX!): analfabetul absolut în funcție publică.
Legat de același subiect, aș aminti și o mizerabilă campanie pe care, în cloaca maximă (asta nu e în DEX, trebuie consultată partea roz a Larousse-ului) care este FB, o seamă de ignari au pornit-o împotriva monumentului viu pe care îl constituie intelectualul Mihai Șora. Fenomenul ține de aceeași pervertire a scării de valori: e mai cunoscut nulitatea putridă Ciuvică decît filosoful care-și publica teza de doctorat la Gallimard la o vîrstă mult mai scăzută decît cea la care guvernanții noștri de azi vor să se apuce să învețe gramatica. Într-o țară normală, Șora ar fi prezent la toate posturile TV și consultat despre problemele țării. L-ați văzut/ auzit vreodată la TVR-ul d-nei Doina Gradea sau Radioul lui Georgică Severin (așa am ajuns, să personalizăm instituțiile care ar trebui să servească interesul public) unde își dau cu presupusul inși dubioși gen Bogdan Chireac? Uitați-vă la televiziunile străine, să vedeți cum intelectualii publici sînt permanent prezenți în emisiunile de analize social-economice. Oameni care nu au nevoie să umble cu dicționarele după ei. Că în vîrtejul acestor atacuri neverosimile la adresa justiției au scăpat ca și necomentate atentate la identitatea națională, precum acel „program” iscodit (de cine oare?) de ministerul școlilor pentru a-i „educa” pe părinți în scopul creșterii de noi generații de asexuați sau pluri-sexuați nici nu mai e de mirare. Numai asemenea griji nu au părinții români. Ce concluzii să tragem? Cui folosesc aceste DEX-uri? Credeți că doamna prim ministru, în puținul timp care îi mai rămîne fără îndoială în această funcție pe care a dezonorat-o, va înceta să mai furnizeze material rubricilor satirice? Sau va învăța gramatică?
Christian CRĂCIUN