Perioada de recluziune a fost stimulativă pentru resursele noastre de a face haz de necaz. Poate cel mai subtil exemplu, după părerea mea, este expresia din titlu. Ultima săptămână ne-a oferit suficiente exemple de astfel de strălucite inteligențe, invizibile la suprafață. Mai întîi, trebuie să-mi exprim deosebita stimă și admirație pentru excelenta lovitură de imagine a partidului PSD (alias Sputnik). Ca și în cazul Referendumului pentru familie (situația propagandistic, manipulator vorbind seamănă izbitor), P.S.D. își joacă perfect cacealmaua, asimilîndu-și o temă „bună”, dar care evident îl dezavantajează, partidul penalilor o distruge. Așa și cu trecerea de la starea de urgență la cea de alertă și manifestațiile din Piața Victoriei. Așa cum au confiscat Revoluția, așa confiscă acum și simbolul acestui loc. Cîțiva inși cărora Lenin le spunea cu cinismul caracteristic idioți utili, altfel neavînd nicio legătură cu partidul roșu, s-au lăsat purtați de sloganurile vehiculate, cică drepturile omului, libertate etc. Nobile, firește.
 |
| Foto: republica.ro/ Dan Mihai Bălănescu |
Pornesc de la două premise simple: 1. Situația pe care a avut-o de strunit actualul guvern (care la data primelor semne ale epidemiei avea cam o lună și ceva de exercitare efectivă a atribuțiilor, ținînd seama de sărbătorile de iarnă, șicanele cu primul guvern Orban etc) este cea mai complicată, mai dificilă cu care a avut de-a face vreun guvern al României democrate. 2. Guvernul a stăpînit situația nesperat de bine (nu vă grăbiți, vine și capitolul critici). Avînd în față un partid de opoziție perfect structurat ca organizație de guerilă anti-democratică, cu marea majoritate a instituțiilor sub controlul său, cu o presă ticăloșită și grav asimptomatică la organul inteligenței, guvernul Orban s-a descurcat onorabil cîtă vreme a avut puteri depline justificate de starea de urgență. Derapajele n-au lipsit, multe fiind mai degrabă carențe de comunicare. Multe, prea multe. Precum cea cu polițiștii ducînd lumina de Paști sau cea cu sechestrarea bătrînilor. N-am auzit de demiteri în aceste cazuri, cum nici în multe altele care denotă, după părerea mea, o gravă incompetență la nivel de consiliere. Începînd cu președintele și ajungînd la ultimul funcționar local, oamenii noștri publici nu știu să comunice cu oamenii. Așa se explică și deranjantele erori de redactare a legilor sau decretelor, ceea ce a permis contestarea lor. Acum, au descoperit o jucărie miraculoasă și foarte periculoasă: frica. Au realizat că se poate guverna foarte fain manipulînd fricile. De aici tonul mereu amenințător, evitarea de a da vreo speranță, sancțiunile și neîncrederea în propriul popor.
Cele două luni de recluziune au creat însă o tensiune socială pe care niște guvernanți abili ar face orice să o reducă. Încremeniți în vechea strategie, oamenii lui Orban & Arafat vor să țină în continuare populația în frîu. Nu se mai poate. Pe margine, PSD-ul, văzînd canistra cu benzină, deja freacă măciulia chibritului de cutie. Abia așteaptă să declanșeze incendiul unei moțiuni de cenzură. Pînă atunci, face tot ce poate pentru a bloca orice activitate. Încetinește procesul legislativ, depune inițiative aberante, moțiuni aiuritoare și se folosește de CCR pentru a întîrzia/ bloca orice lege. Parlamentul care, pe vremea de mulți regretatului Dragnea, putea lucra și noaptea cînd era vreo „urgență”, acum nu a putut da în timp util legea pentru trecerea la starea de alertă. Protestul din Piața Victoriei, se pare bine orchestrat de forțe externe, e doar forma exterioară, pentru televiziuni, a acestui război intern mai grav decît epidemia. Asta nu înseamnă că chestiunea drepturilor poate fi ignorată cum vor domnii Arafat și ceilalți. În toate țările se poartă discuții serioase, de exemplu, despre drepul statului de a-mi lua temperatura. La noi nu.
Scriam săptămâna trecută că reușita guvernului ar fi cel mai mare dezastru pentru politicienii PSD. S-a adeverit din plin și în această săptămînă. După cum fiecare zi îi dă deplină dreptate președintelui Johannis cînd se arăta atît de preocupat de alegeri anticipate. Într-adevăr, trebuiau făcute din ianuarie, am fi scăpat de o complicație politică internă mortală a epidemiei. Să ajungem ca oameni care nu au în vocabular termenul de rușine, precum Adrian Severin sau Adrian Năstase, Chireac, Doru Bușcu sau Cataramă, Steriu sau Firea să ne dea lecții de libertate sau democrație nu este deloc semn bun pentru sănătatea noastră morală.
În cazul unor războaie se spune că X a cîștigat războiul dar a pierdut pacea. Mi-e teamă că PNL-ul riscă să cîștige războiul cu epidemia (menționez pentru cîrcotași că îi spun astfel pentru că mă refer strict la aspectul ei local), dar să-l piardă pe cel cu normalitatea care trebuie reinstaurată. Amenințările d-lui Orban de duminică seara sînt de rău augur. Acum trebuie rapid repusă pe roate economia, demartelată mafia care conduce turismul (vezi starea deplorabilă a litoralului românesc), regîndită integral filosofia pedagogică a școlii, regîndită investiția în cultură (da! s-a văzut ce pericol reprezintă o populație needucată), restructurată administrația. Și, mai ales, recîștigată încrederea populației în stat. Or, asta nu se poate obține prin amenințări, lipsă de respect și ignorare a realității.
Christian CRĂCIUN
