Știri

Editorial. DISCURSURI (2)

Chiar dacă au consilieri de imagine și de strategii electorale ultra-sofisticate, plătiți cu bani frumoși, politicienii noștri comunică în genere foarte prost. Asta în primul rînd pentru că le lipsește cultura solidă, și asta se vede imediat, nu poate fi substituit de cîteva antrenamente curente. Cîteva exemple de săptămîna asta. Pentru că s-au discutat foarte mult chestiuni economice, observați următorul lucru: reprezentanții PSD, de cîte ori aduc în discuție cifre, normal negative, se feresc să amintească pandemia. Se insinuează astfel în mintea receptorilor ideea că scăderea economică este exclusiv vina incompetenței guvernului PNL, fără a se aduce în discuție contextul, fără a se aminti că în toate țările recesiunea este mai mult sau mai puțin accentuată. Singura grijă a PSD este, cum scriam și săptămîna trecută, creșterea cheltuielilor publice. Sufocarea bugetului. Acum a izbucnit chestiunea cu creșterea punctului de pensie, a salariilor profesorilor și a alocațiilor pentru copii. Doctrina lor în această campanie este: cu cît mai rău (pentru țară), cu atît mai bine (pentru noi). Dl. Vosganian spunea direct că numărul de îmbolnăviri a crescut din cauza PNL, nu a parlamentului care a lăsat țara două săptămîni fără legi de apărare anti-epidemică. Pe de altă parte, dl. Orban, care numai de subtilitate nu poate fi bănuit, a dat-o și dînsul cu bîta-n baltă, printr-o comparație după care profesorii sînt bețivii satului care beau banii copiilor la crîșmă. 
Nu-i vorbă, folclorul nostru politic abundă de asemenea vorbe: mai știe cineva de dl. Cristian Bîrdac, fost consilier al Guvernului, care în 2018 spunea că manifestanții de la 10 august ar fi trebuit mitraliați? Cred că dl. Gabriel Zamfir mai este și acum directorul Filarmonicii din Craiova și profesor universitar. Nu mai țineți minte prin ce e celebru? Prin aceea că, tot în contextul marelui protest de la 10 august (excelent revelator social și istoric se pare pentru societatea noastră actuală) cerea ca mamelor care au venit cu copiii la manifestație să li se tragă un glonț în cap. De politicianul Cătălin Rădulescu, zis Mitralieră, nu mai spun („venim 1 milion și vă călcăm în picioare”). El este totuși parlamentar al României, țară așa-zis europeană. Și medic (!?) La fel ca și dl. Bacalbașa, cel iute la limbă și știutor de germană nazistă: untermensch, cum își caracteriza un coleg. Să ne amintim totuși că porecla lui Mitralieră vine de la alt miting, cel împotriva celebrei OUG 13. Atunci domnia sa spunea că mai are AKM-ul de la revoluție și abia așteaptă să-l folosească. Acești oameni s-ar simți foarte bine în Belarus, China, Rusia sau Coreea de Nord. Spre într-acolo ne trag. Asta este esența proximelor alegeri. 
De ce amintesc acum aceste lucruri? Pentru că ele ne aduc cu picioarele pe pămînt: astea sunt forțele care depun acum moțiunea pentru că vor să pună mîna pe putere. Despre doamna Anisie, nimic de spus. Discursul domniei sale excelează în a nu spune nimic, numai banalități dulcege, neangajante. Nicio descriere fermă, aplicată în miezul realității nefericite a învățămîntului românesc. Criticii ei nu se pun de acord dacă a zis „pexiglas” sau „pepsiglas”. Nu are, de fapt, nicio importanță, față de faptul că școala nu e pregătită cu nimic pentru post-criză, e sub finanțată (chestia constituțională cu 6% din PIB a rămas de decenii o gogoriță nebăgată în seamă de nimeni, nici măcar de robespierre-iana d-nă Weber) și prizonieră unor ideologii maligne, care ne condamnă la subdezvoltare. O altă carență de comunicare gravă o vedem zilnic în ceea ce privește informațiile de la Grupul de Comunicare Strategică. Numele însuși al instituției este profund greșit ales, cu sugestii belicos lugubre. Iar comunicatele sînt superficiale, arogante, declarațiile se bat cap în cap, cifrele se contrazic, informațiile sînt mult mai puține decît cele comunicate de organisme similare din străinătate. Aici este o analiză care ar trebui purtată separat. În asemenea situații extreme, comunicarea nu este un auxiliar, o chestie opțională. Ține chiar de tehnica vindecării sociale. Cum, de exemplu, expresia d-lui Vela că MI stă cu ochii pe clanurile de mafioți. De atîta stat, le-au înțepenit ochii. Pînă și dl. Orban a fost revoltat de formula ministrului trebilor din lăuntru. Clanurile sînt mai prospere ca niciodată de atîta stat în ochii funcționarilor dlui. Vela. 
Despre comunicarea electorală ce să zic! Afișele, bannerele sînt după un tipar desuet, și stîrnesc mai multă groază și revoltă decît chef de a vota cu un candidat sau altul. Bani aruncați pe fereastră, cum se zice. Dezbaterile în direct mi-e teamă că vor lipsi. Iar cele de pe maidanul on line nu se pot numi dezbateri, sînt doar campanii de injurii. Chiar dacă moțiunea va trece (arătînd, de fapt, anomalia malignă a structurii noastre politice), e limpede că președintele va numi tot un guvern PNL. Doar că unul încă mai slab, mai lipsit de posibilitatea de a lua măsuri în profunzime. Deci mai vulnerabil la alegerile parlamentare. Exact ceea ce vrea PSD: marele cîștigător al pandemiei! Cel fără mască. 
Christian CRĂCIUN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare