După lungi şi aprinse discuţii,

Consiliul Local a aprobat  înfiinţarea CSU 

(Centrul Social de Urgenţă)

Mai mult de o oră le-a trebuit consilierilor municipali ca să aprobe proiectul iniţiat de primarul Horia Tiseanu privind înfiinţarea Centrului Social de Urgenţă, o instituţie caritabilă din subordinea Primăriei, a cărei apariţie pică bine, acum, în ajunul alegerilor locale. Nu pentru că beneficiarii acestui stabiliment ar aduce prea multe voturi, fiindcă locurile de cazare sunt doar câteva zeci, ci pentru că ea umanizează (sau măcar se încearcă acest lucru) administraţia locală pedelistă, în condiţiile în care administraţia centrală coordonată de PDL a scăzut puternic în simpatiile electoratului, după ce a tăiat drastic din veniturile populaţiei, sărăcind-o până aproape de pauperizare.
Centrul va funcţiona într-o clădire reabilitată din temelii, situată în curtea Spitalului Voila, aproape de Şcoala Sanatorială. Modernizarea imobilului a costat peste 300.000 de lei, sumă aprobată, anul trecut, de legislativul municipal. Se aude că suma finală s-ar apropia de 400.000 lei, o cheltuială ce pare cam exagerată, de câteva sute de euro pe metru pătrat construibil. Dar nu este prima oară când, cu banii publici, se fac cheltuieli ce par cam umflate. Dezbaterile au fost încinse, principalele nemulţumiri fiind exprimate de consilierii opoziţiei (patru social-democraţi şi un liberal), cu toate că amendamente au propus şi reprezentanţi ai majorităţii portocalii din Consiliul Local. 

Proiectul de hotărâre iniţiat de primar era prezentat într-o formă seacă, având trei  articole principale care impuneau aprobarea înfiinţării Centrului Social de Urgenţă, a Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului, precum şi împuternicirea primarului cu semnarea contractului de administrare ce se va încheia între municipiul Câmpina şi un ONG selectat să presteze servicii sociale specializate. Nu erau lămurite multe lucruri despre această instituţie finanţată cu banii câmpinenilor: plafonul maxim de cheltuieli (separat de eventuale sponsorizări, pe care nu te poţi baza permanent), cum va fi selectat administratorul instituţiei ş.a. Or, în cazul investiţiilor cu bani publici, este imperios necesară chiar şi clarificarea celui mai mic aspect, a celei mai mici cheltuieli din bugetul comunităţii. Nici Regulamentul de funcţionare nu era prea clar în privinţa persoanelor asistate beneficiare, a duratei în care aceştia pot fi primiţi şi cazaţi. Conform acestui Regulament, finanţarea activităţii CSU va fi asigurată prin: alocaţii  de la bugetul local; donaţii, sponsorizări; contribuţii ale persoanelor asistate care realizează venituri (75% din venitul lunar) pentru persoanele care vor beneficia de servicii pe o perioadă mai mare de o lună. Nu se specifica în mod clar cum se vor face reţinerile din veniturile persoanelor asistate, mai ales dacă aceştia sunt pensionari.
Cele mai multe nemulţumiri le-a generat articolul 3 al proiectului de hotărâre, mulţi consilieri dorind să ştie dacă şi cum se va face selecţia administratorului, cât de numeros va fi personalul acestuia, felul cum va arăta contractul de administrare. Au fost făcute şi aprobate mai multe amendamente privind aceste aspecte, care vor trebui aprobate de Consiliul Local într-o şedinţă viitoare.

Referitor la nivelul maxim al cheltuielilor lunare şi anuale, s-a stabilit ca acestea să fie incluse în viitorul caiet de sarcini ce urmează şi el să fie aprobat de legislativul local. Dezbateri aprinse au fost şi pe marginea Cap.5 din Regulamentul de funcţionare, unde se precizează perioadele maxime de internare în acest Centru. În capitolul respectiv, se menţionează că beneficiarii serviciilor oferite în cadrul CSU pot fi orice persoane lipsite de posibilitatea asigurării unei locuinţe (temporare sau definitive) care, din punct de vedere medical, sunt apte de a sta în colectivitate şi nu necesită supraveghere medicală permanentă. De asemenea, prioritatea  de a beneficia de serviciile CSU o au femeile însărcinate, femeile sau familiile cu copii, victimele violenţei domestice, vârstnicii şi persoanele cu handicap. Prioritate vor avea câmpinenii năpăstuiţi, faţă de cei proveniţi din alte localităţi. Persoanele care nu au domiciliul legal sau reşedinţa în municipiul Câmpina au dreptul sa beneficieze de serviciile CSU maximum şapte zile calendaristice consecutive. Cei care locuiesc în Câmpina pot fi găzduiţi în CSU pentru o perioadă de maximum şase luni. Nici duratele acestor perioade nu sunt clare, în sensul în care nu se precizează dacă ele se pot repeta după un interval de timp. Persoanele aflate sub influenţa băuturilor alcoolice sau a drogurilor nu pot beneficia de serviciile oferite în cadrul CSU. Aici, primarul se pare că a făcut o concesie, căci, nu cu mult timp în urmă, susţinea că pot fi adunaţi de pe drumuri şi cazaţi în CSU şi oamenii străzii aflaţi în stare de ebrietate. În fine, persoanele care suferă de tulburări psihice nu pot beneficia de serviciile oferite în cadrul CSU.
 Viceprimarul, unul dintre cei mai aprigi critici ai modului de întocmire a proiectului de hotărâre, ne-a declarat după şedinţă: “Ne-am luptat pentru o transparenţă totală a proiectului înfiinţării CSU, mai ales că pentru realizarea şi administrarea Centrului se vor cheltui sume importante de la bugetul Câmpinei. Nu vrem să păţim ca la proiectul cu bazinul de înot didactic, pe care nu îl putem administra din cauza unor restricţii legislative referitoare la angajarea personalului bugetar, dar pentru care cheltuim lunar sume importante din bugetul oraşului. De asemenea, ne place să credem că zvonurile potrivit cărora se ştiu de pe acum persoanele care vor administra CSU, precum şi persoanele ce urmează a fi găzduite aici, nu sunt întemeiate. Trebuie să ştim toate cheltuielile în care ne vom angaja pentru finanţarea acestei instituţii: cheltuielile cu utilităţi, cu lenjerie, cu îmbrăcăminte, cu asigurarea hranei etc.  Am vrut să ştim care vor fi costurile la o încărcare maximă a Centrului, pentru că eventualele sponsorizări nu sunt mereu suficiente. Trebuie să ştim şi organigrama, costurile cu salariile şi multe altele. Fiind vorba despre banul public, trebuie să avem mare grijă cum îl cheltuim, mai ales în aceste vremuri tulburi.”