Două noi proiecte europene ale Primăriei au fost blocate de Ministerul Dezvoltării

Două dintre proiectele europene accesate de executivul local, care se află într-o fază foarte avansată – cea a contractării, nu vor primi finanţarea mult aşteptată de la Uniunea Europeană până când municipalitatea nu va achita suma de 5,5 milioane de lei, reprezentând o corecţie financiară aplicată, în urma unui control al inspectorilor UE, la un proiect european mai vechi. Este vorba despre cea mai mare investiţie realizată cu fonduri europene de care beneficiază oraşul nostru: pasajul rutier suprateran de la Calea Daciei. Cele două proiecte europene noi, a căror finanţare a fost blocată, sunt „Restaurarea, dotarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural – Muzeul B.P.Haşdeu” și „Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale”.

Administraţia publică locală, ca orice alt beneficiar al programelor de dezvoltare derulate cu fonduri europene, trebuie să suporte toate  corecţiile financiare care i s-au aplicat pentru neregulile constatate la anumite proiecte cu derulări culpabile. Căci astea sunt aşa-numitele corecţii financiare: nişte penalizări prin care UE sancţionează nereguli în derularea investiţiilor cu bani comunitari. Practic, din banii promişi, Uniunea Europeană nu îţi mai dă sumele reprezentând valoarea corecţiilor financiare, corecţii cuantificate după metode riguroase şi cunoscute de toate părţile implicate într-un proiect european, dar restul finanţării promise rămâne valabilă.

Birocraţia de la Bruxelles este mai ceva decât cea de la Bucureşti, se poate spune. Ca să primeşti finanţarea europeană pentru un proiect trebuie să urci multe trepte procedurale, placate cu numeroase documente tehnice, administrative, financiare etc. Numai că stufoasa documentaţie cerută de diriguitorii Uniunii Europene împiedică deturnarea banilor europeni ori utilizarea lor cu rea-credinţă, pe când pârdalnica birocraţie dâmboviţeană este făcută, a naibii, special parcă pentru a se obţine cât mai multe avize prin şpăgi, prin mii de telefoane şi intervenţii bine garnisite cu dare şi luare de mită, este special creată pentru a se pierde şi a se nimici bunele-intenţii în nesfârşita şi întunecata junglă a corupţiei. Corecţiile financiare din proiectele europene au toate la baza lor nereguli, dar aceste nereguli pot fi evitate, mai ales că UE nu finanţează proiecte ale unor solicitanţi care se aruncă în necunoscut. De altfel, UE, prin autorităţile de management ale programelor cu finanţare europeană din România, a redactat numeroase manual şi ghiduri de bune practici, care explică foarte bine cum trebuie să se desfăşoare un proiect european bine întocmit şi bine realizat, pentru evitarea corecţiilor financiare. Astfel, în accepţia inspectorilor UE, neregulă a unui proiect european este  orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii. Neregula rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenită. În urmărirea derulării corespunzătoare a proiectelor europene, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au mai multe obligaţii: 1. trebuie să excludă, integral sau parţial, de la rambursarea sau plata cheltuielilor efectuate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare; 2. trebuie să aplice reduceri procentuale din sumele solicitate la plată de către beneficiari, în situaţia în care constată abateri de la aplicarea prevederilor reglementărilor naţionale în vigoare în domeniul achiziţiilor publice; 3. trebuie să facă reduceri din sumele solicitate la rambursare reprezentând cheltuieli efectuate şi declarate de beneficiari, în situaţia în care constată neîndeplinirea sau îndeplinirea parţială a indicatorilor de rezultat. 

Pentru evitarea corecţiilor financiare de către solicitanţii proiectelor cu finanţare europeană, în manualele de specialitate sunt exemplificate toate tipurile de nereguli. Astfel, în categoria neregulilor de tip I intră următoarele: evidenţele contabile absente, incorecte, falsificate sau neprezentate, dar şi alte documente în neregulă (cele lipsă sau incomplete, cereri de finanţare neîntemeiate, false sau falsificate; acte justificative lipsă sau incomplete; acte justificative incorecte sau falsificate; certificate neintemeiate, false sau falsificate). Neregulile de tip II sunt unele neeligibilităţi (de ex: beneficiar sau partener neeligibil; activitate neeligibilă; cheltuială neeligibilă; activitate sau cheltuială efectuată fără înştiinţarea autorităţii de management a proiectului european respectiv), precum şi unele nereguli comise de beneficiar sau contractor (beneficiar/contractor inexistent; nerespectarea angajamentelor asumate de beneficiar sau contractor; identitate incorectă). Neregulile de tip III sunt: nereguli privind dreptul la finanţare (nerespectarea termenelor; dubla finantare; refuzul controlului; refuzul plăţii; lipsa sau incompatibilitatea contractului de finanţare; încălcarea reglementărilor privind achiziţiile publice); unele măsuri neimplementate sau nefinalizate (activităţi în proiect, măsuri stabilite de autoritatea de management sau de alte autorităţi competente); acţiuni desfăşurate fără respectarea regulilor din manualul de implementare. Exemple de nereguli de tip IV: – declaratii falsificate; – cheltuieli în afara perioadei de acţiune a contractului sau a ordinului de finanţare; – depăşirea finanţării; – venituri nedeclarate; – corupţie. Cu atâta rigoare şi claritate în prezentarea tuturor tipurilor de nereguli, tocmai pentru a se preîntâmpina producerea lor, te întrebi, pe bună dreptate, de ce primăriile nu verifică mai bine derularea proiectelor europene accesate, pentru evitarea corecţiilor financiare aplicate din cauza greşelile comise, de cele mai multe ori cu rea-credinţă.

Municipalitatea câmpineană a contestat în instanţă temeinicia corecţiei financiare de 5,5 milioane de lei, solicitând totodată plata respectivei sume. La fond, instanța a respins acțiunea formulată de Primăria Câmpina, dar juriştii executivului local au formulat recurs. În prezent, dosarul se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nesoluţionarea definitivă a cauzei a determinat Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional (AMPOR), program din care făcea parte şi proiectul european „Modernizare Calea Dacia”, să nu mai finanţeze cele două proiecte europene amintite la începutul articolului. În derularea proiectului de modernizare a arterei de la intrarea pe poarta sudică a cetăţii Câmpina prin realizarea pasajului suprateran, s-au constatat o mulţime de nereguli: schimbarea soluţiei tehnice, subcontractarea neregulamentară a sistemului de iluminat al pasajului şi altele, pe care nu le mai amintim acuma, deoarece nu intră în „cestiunea” acestui articol. Proiectul european denumit „Modernizare Calea Dacia” a avut iniţial valoarea de 6.000.000 euro, dar a fost licitat (şi  câştigat la licitaţie), pentru o sumă mult mai mică de către firma Cast, o societate care a promis că va realiza proiectul în patru luni, timpul de execuţie fiind decisiv în adjudecarea lucrărilor. Cel mai mare proiect european accesat de municipalitatea câmpineană a fost încheiat la sfârşitul lunii martie 2012. Inaugurarea pasajului a avut loc în prima jumătate a lunii aprilie 2012. Din cele 20 de milioane de lei, cu care Cast a câştigat licitaţia, fiindcă a promis că, pentru banii ăştia, realizează pasajul rutier, UAT Câmpina primise de la UE, la un moment dat, pentru plata lucrărilor, ceva mai mult de 10 milioane, restul nefiind rambursaţi din cauza corecţiilor financiare aplicate de inspectorii AMPOR pentru neregulile constatate în derularea proiectului.

Caton Musceleanu, preşedintele „Coaliţiei ONG pentru Dezvoltare Durabilă” –  care promovează accesarea de către primării a unor proiecte europene pentru îmbunătăţirea vieţii romilor, propune conducerii UAT Câmpina o soluţie pentru deblocarea situaţiei financiare care a fost generată de litigiul cu Ministerul Dezvoltării. Caton Musceleanu, cu o bogată experienţă în implementarea proiectelor cu finanţare europeană dedicate romilor, recunoaşte că majoritatea primăriilor din România care au accesat fonduri europene au fost penalizate la fel ca şi Primăria Câmpina, iar blocarea contractelor de finanţare demotivează primăriile în a propune noi proiecte pentru liniile de finanţare aflate în derulare. „Nu cunoaştem gradul de îndatorare al UAT Campina, dar credem că este posibil, prin negocieri cu fondurile de investiţii, crearea unui fond municipal de dezvoltare. Prin votul Consiliului Local, acest fond ar putea deveni un fel de cont tampon. Prin negocieri, inclusiv cu Ministerul Dezvoltarii, el s-ar constitui drept cont de contragarantare, până când va exista o hotărâre judecătorească definitivă, pentru returnarea oricăror corecţii financiare, trecute sau viitoare, aplicate oricărui proiect. Dacă se va pierde procesul şi, printr-o analiză onestă, se va constata că la mijloc nu a fost o rea-intenţie, ci doar lipsă de experienţă, UAT Câmpina merită să i se deblocheze finanţările unor noi proiecte. Aşadar, existenţa acestui fond municipal de investiţii este vitală în situaţia în care se află acum UAT Câmpina. El va ajuta la plata pregătirii proiectelor europene viitoare, la asigurarea fluxului de plăţi eligibile până cand se întorc banii de la UE”, susţine Caton Musceleanu.

Adrian BRAD