Casa de licitații Historic din București a anunțat zilele trecute că va scoate la vânzare, cu prețul de pornire de 700 de euro, documentele de naștere originale ale scriitorului Geo Bogza. Potrivit informațiilor furnizate de casa bucureșteană de licitații, buletinul de naștere al lui Gheorghe (Geo) Bogza, născut în ziua de 6 februarie 1908, la ora 10 a.m., figurează în registru cu nr. 176 și a fost eliberat pentru a servi la ceremonia religioasă.
Certificatul de botez este realizat sub forma unei litografii pe care a fost reprezentată scena botezului lui Isus Hristos, documentul fiind completat olograf cu stiloul de către preotul care a efectuat ceremonia de botez. În acest certificat se arată că Gheorghe (Geo) Bogza a fost fiul lui Alexandru Bogza și al Elenei A. Bogza, că slujba religoasă a fost săvârșită la Biserica Nașterea Maicii Domnului din comuna Blejoiu, plasa Ploiești, de către preotul P. I. Popesci și că botezul a avut loc în ziua de 9 februarie 1908, certificatul eliberat la 8 septembrie același an purtând nr. 8.
Piesele fac parte din Licitația Avangarda Literară și Artistică care a avea loc în perioada 22 – 24 noiembrie.
Geo Bogza a fost scriitor, jurnalist și poet român, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei. Autor al volumelor „Jurnal de sex” și „Poemul invectivă”, avangardistul Geo Bogza a fost închis de două ori pentru „pornografie“, fiind clasat printre autorii „cosmopoliți” și „degenerați” de către regimul Antonescu și interzis până în 1945. Cea mai cunoscută operă a sa rămâne „Cartea Oltului”.
În 1926 se stabilete la Buștenari, iar doi ani mai târziu debutează cu poezia ”Mea culpa” în nr. 1 al revistei „Câmpina”, editată de Al. Tudor-Miu. La Câmpina editează în 1928 revista „Urmuz” și colaborează la revistele „Unu” și „Bilete de papagal”. Moare în 1993, la vârsta de 85 de ani, la un an distanță după fratele său, scriitorul Radu Tudoran. În memoria sa, Casa orăşenească de cultură Câmpina devine, începând cu anul 1996, Casa Municipală de Cultură “Geo Bogza”.
Unul dintre cei mai apreciați autori de reportaj din literatura română, Geo Bogza a scris și despre Câmpina în articolele sale. Unul dintre acestea se referă chiar la Rafinăria Steaua Română, pe care o surprinde într-o secvenţă citadin-industrială interbelică.
„Este, evident, o mare realitate această fabrică uriaşă din inima Câmpinei. Sute de oameni muncesc acolo la lumina unor focuri năprasnice şi adeseori mor. Şi iată toată această realitate camuflată de o vorbă: cea mai mare din Europa! Zici asta – şi nu te mai gândeşti la nimic altceva; nu te gândeşti ce o fi cu mâna lucrătorului zdrobită de un angrenaj, cu copiii mecanicului terciuit de explozia unui motor. Par simple fapte diverse pe lânga fraza pompoasă, bombastică. Am vizitat cea mai mare rafinărie din Europa.
Privită chiar de departe, de pildă de pe dealul de la nord de Câmpina, tentaculară şi fumegândă, rafinăria arată până şi ciobanilor că s-ar putea gândi despre ea lucruri mai interesante, mai pline de adevăr, decât stupida, eterna afirmaţie. Ce importanţă poate avea “cea mai mare din Europa”, pentru cele câteva sute de oameni care, ca furnicile într-un muşuroi, se văd alergând acolo, în curtea rafinăriei? Din timp în timp se opresc, lasă jos greutatea purtată pe umeri, duc mâna la frunte şi-o şterg de sudoare. Pe urmă pornesc din nou”.
Continuarea articolului poate fi citită AICI.
