Începând cu acest număr, nu neapărat în fiecare săptămână, ne propunem să-i prezentăm cititorilor publicaţiei noastre pe unii dintre cei mai buni elevi ai Câmpinei, pe cei care, în anul 2012, s-au calificat pentru faza pe ţară la una dintre olimpiadele şcolare. Fără a urmări o ordine anume, începem serialul nostru cu Vlad Moldoveanu, elev în clasa a VIII-a A la Şcoala Centrală. Anul trecut, olimpicul nostru s-a calificat pentru faza naţională la două olimpiade şcolare: la matematică (prof. Radu Constantinescu) şi la fizică (prof. Monica Nistorescu). Cum cele două concursuri s-au desfăşurat simultan, Vlad Moldoveanu a ales Olimpiada Naţională de Fizică, de unde s-a întors cu o medalie strălucitoare.
Reporter: Ce vârstă ai şi ce performanţe şcolare ai obţinut până în prezent?
Vlad Moldoveanu: Am 14 ani, sunt în clasa a VIII-a A la Şcoala Centrală şi, până acum, am reuşit să obţin media 10 în fiecare an. În clasa a V-a, am participat prima oară la o olimpiadă naţională, de matematică, dar fără un rezultat prea bun. Anul următor, m-am calificat din nou la olimpiada naţională de matematică şi am reuşit o performanţă mai bună, obţinând medalia de bronz. Anul trecut, m-am calificat pentru faza naţională şi la olimpiada de matematică, şi la cea de fizică. Am ales fizica. Nu regret decizia, deoarece am luat locul 2 pe ţară şi medalie de aur. Anul acesta, m-am calificat la cea de fizică, deocamdată, iar restul urmează.
Rep.: Să înţeleg că, dintre toate materiile, fizica te atrage în mod deosebit. Când ai simţit că ai o atracţie pentru fizică şi de ce?
V.M.: Am simţit întâia atracţie pentru fizică după ce am ajuns, prima dată, la faza naţională. Am început să exersez pentru proba practică şi, atunci, am realizat cât de mult îmi place această materie. Simt că trebuie să mă dedic fizicii, pentru că, în afară de faptul că mă descurc bine, este o plăcere pentru mine să-i înlătur misterele, să rezolv probleme de fizică în stilul meu, să nu fiu criticat şi, de obicei, să obţin exact ce rezultat trebuie.
Rep.: Ai primit sprijin din partea părinţilor, a profesorilor?
V.M.: Am primit sprijin atât din partea părinţilor, cât şi din partea doamnei profesoare Nistorescu Monica, referindu-mă acum numai la fizică. Sprijinit am fost şi de către domnul director Necula Nicolae. Părinţii m-au sustinut material cumpărându-mi o trusă de fizică, doamna profesoară m-a chemat la multe ore de pregătire suplimentară fără să îmi ceară bani, iar domnul director m-a ajutat din mai multe puncte de vedere. Toate s-au adunat în rezultatul de anul trecut.
Rep.: Care este, în opinia ta, cea mai revoluţionară descoperire a fizicii din istoria omenirii?
V.M.: Cea mai importantă descoperire a fizicii este, după cum ar zice majoritatea, formula lui Einstein. Nu mă refer strict la formulă, ci la descoperirile care au urmat prin folosirea ei. Sunt cele mai importante, deoarece ne permit să vedem lumea altfel, într-un mod mai complicat, dar care ne va ajuta foarte mult în viitor, la alte descoperiri ce vor schimba radical evoluţia omenirii şi viaţa pe această planetă.
Rep.: S-ar putea spune că, în ultima sută de ani, în fizică s-a descoperit aproape tot ce mai era de descoperit. La ce noutăţi să ne mai asteptăm în următorii ani, în acest domeniu?
V.M.: Putem să ne aşteptăm la orice, dar în câţiva ani, cu siguranţă, vor apărea noi tehnologii legate de telefoanele mobile, care acum există doar sub formă de prototip. Desigur, nu va fi singurul domeniu în care se vor face inovatii, dar, în opinia mea, este cel care oferă cea mai mare deschidere pentru viitorul apropiat. Deschis inovaţiilor şi descoperirilor revoluţionare rămâne şi domeniul IT, care este, până la urmă, tot un copil al fizicii, căci fără fizică nu se poate construi niciun calculator. Eu cred că, la un moment dat, tot ce dorim va fi posibil cu ajutorul fizicii, dar trebuie să mai aşteptăm până atunci.
Rep.: Descoperirile fizicii din toate timpurile au ridicat gradul de civilizaţie al omenirii. Din ce vedem prin filme, fizica viitorului, prin descoperirile ei nebănuite, cum ar fi sistemele de supraveghere ultrasofisticate, nu ar putea să-i facă pe oameni mai buni, dar ar putea să-i facă, însă, mai disciplinaţi, mai supuşi legilor, toate acestea în detrimentul libertăţii individului. Este această ultimă variantă demnă de luat în calcul pentru securitatea planetei?
V.M.: . Tot ce vedem în filme cuprinde tehnologie care există sau va apărea în curând. Nu mă refer aici la filmele SF. Sigur că un sistem de supraveghere ultrasofisticat poate să îi facă pe cei supravegheaţi mai disciplinati, mai ordonaţi, dar asta nu este o soluţie sigură. Orice sistem de supraveghere poate fi oprit din exterior cu ajutorul unor programe. Nemaivorbind de faptul că, după mine, cu cât noile aparaturi ne vor însoţi mai mult viaţa, cu atât vor simţi oamenii nevoia de a se desprinde de ele. Şi astfel, vor exista mereu metode de a contracara încercările de a supraveghea şi disciplina oamenii. În plus, aceste metode pot fi folosite şi în alte scopuri, care încalcă spaţiul privat al fiecăruia, lucru ce nu poate fi tolerat. Descoperirile fizicii ar trebui să le facă oamenilor viaţa mai uşoară, nu să-i streseze. Că nu se întâmplă mereu aşa, asta-i o altă poveste. A.N.
