Continuăm serialul prin care ne propunem să-i popularizăm pe unii dintre cei mai buni elevi ai Câmpinei, pe cei care, în anul 2012, s-au calificat pentru faza pe ţară la una dintre olimpiadele şcolare. Astăzi, vă prezentăm un interviu realizat cu Remus Năstase, elev în clasa a X-a A la Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”, câştigător al unei menţiuni speciale la Olimpiada Naţională de Geografie din 2012.
Reporter: Ce vârstă ai şi ce performanţe şcolare ai obţinut până în prezent?
Remus Năstase: Am 16 ani. Până acum, am participat, în fiecare an, la diverse olimpiade (în special, la cele de matematică şi franceză), şi concursuri şcolare (“Evaluare în educaţie”, ”Cangurul”). La unele am câştigat medalii sau premii (de exemplu, anul trecut, premiul III la olimpiada judeţeană de franceză), la altele, doar experienţă. A, şi bineînteles mai trebuie să amintesc aici şi de olimpiadele judeţene la geografie, din clasele a 8-a şi a 9-a – şi mai nou, a 10-a, unde am iesit mereu pe primul loc. S-ar putea spune că participările mele cele mai valoroase la olimpiadele şciolare au fost la la “naţionalele” de geografie. În clasa a 8-a am reuşit să obţin un premiu special (cel mai mare punctaj la proba practică) şi o menţiune, iar în a 9-a, o menţiune specială.
Rep.: E mai rară pasiunea pentru geografie la un bărbat (în devenire), dacă ne gândim la numărul mare al absolventelor de facultăţi de geografie. De când ai simţit această atracţie spre o ştiinţă care nu se potriveşte cu profilul clasei tale?
R.N.: Da, într-adevar, profilul clasei mele este de matematică-informatică intensiv franceza. Nu mai ţin bine minte, nu sunt sigur de când s-a “activat” atracţia spre geografie. Am totuşi un mare “viciu”: curiozitatea. În clasa a 8-a, domnul profesor Alecu Mihai a reuşit să transforme această curiozitate într-o participare la olimpiada de geografie.
Rep: Învârteai, când erai mic, globul terestru, ca să îl opreşti apoi cu degetul şi să vezi, tot cu ajutorul degetului ţintuit glob, locul unde vei trăi pe pământul asta mare?
R.N.: Învârteam globul, dar nu ca să văd unde voi locui. Doar îl învârteam, închideam ochii, puneam degetul, iar când deschideam ochii, eram curios ce parte din lume am “turtit”. Fiindcă tot am ajuns la partea cu locuitul în ţări straine, mărturisesc cinstit că nu vreau să locuiesc în străinătate. Dacă ar fi să transmit un mesaj cititorilor dumneavoastră, cred că acesta ar fi cel mai nimerit: fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara ta. După mine, oricâte necazuri am avea, cel mai bine este tot în România. Avem o ţară frumoasă. Şi nu-s de acord cu continuarea “păcat că-i locuită”.
Rep.: Visezi să faci o carieră în geografie?
R.N.: Hmm, s-ar putea să vă surprind. Deşi ar fi foarte convenabil pentru mine să urmez o carieră în geografie, am totuşi o altă pasiune, arhitectura, spre care as vrea sa ma indrept.
Rep: Care este, în opinia ta, cea mai mare descoperire geografică din istoria omenirii?
R.N.: Deşi, în această discuţie, mulţi sunt tentaţi să aducă vorba despre perioada renascentistă şi epoca marilor descoperiri, eu totuşi cred că marea descoperire geografică a omenirii a fost una amplă, ce a avut loc acum aproximativ 200.000 de ani. Este vorba despre migraţiile primilor oameni din Africa de Est, ”leaganul omenirii”, spre toate părţile lumii, de la deşerturile aride la gheţarii arctici.
Rep.: Pe cine preţuieşti mai mult dintre următorii pionieri ai descoperirilor geografice. Cristofor Columb sau Amerigo Vespucci? Vasco da Gama sau Marco Polo?
R.N.: Nu am un “favorit”, ca să spun aşa, toţi au adus mari contributii: Cristofor Columb a descoperit Americile; Amerigo Vespucci a adus lămuriri, explicând că Brazilia şi Caraibele nu sunt partea estică a Asiei, aşa cum se credea înainte; Vasco da Gama a descoperit calea maritimă dintre Europa şi India; Marco Polo a realizat o importantă călătorie spre China.
Rep: Dacă geografia este doar un hobby şi nu ai de gând să faci carieră în domeniu, cam cât te costă, în unităţi de timp, acest hobby?
R.N.: N-am stat să fac un calcul, dar timpul dedicat geografiei nu este constant, depinde, de mai mulţi factori. În unele zile, poate nu îi dedic timp deloc, iar în altele, sunt de dimineaţă până seara cu nasul în “informaţii geografice”.
Rep.: Părinţii te încurajează în activităţile dedicate geografiei sau îţi spun să te concentrezi pe materiile examenului de admitere la facultatea pe care o vei urma, într-un viitor apropiat?
R.N.: Eu le sunt foarte recunoscător, deoarece, în primul rând, mă ajută şi mă sprijină în orice fac, iar în al doilea rând, mi-au dat libertatea să mă pregătesc în ce domeniu doresc. Bineînţeles, din clasa a11-a vreau să încep şi pregătirea pentru admiterea la facultatea de arhitectură din Bucureşti. Prin această întrebare, că tot veni vorba de încurajare, vreau să îi mulţumesc domnului profesor Alecu Mihai.
Rep.: Cum s-a desfăşurat Olimpiada Naţională de Geografie la care ai participat?
Remus Năstase: Am 16 ani. Până acum, am participat, în fiecare an, la diverse olimpiade (în special, la cele de matematică şi franceză), şi concursuri şcolare (“Evaluare în educaţie”, ”Cangurul”). La unele am câştigat medalii sau premii (de exemplu, anul trecut, premiul III la olimpiada judeţeană de franceză), la altele, doar experienţă. A, şi bineînteles mai trebuie să amintesc aici şi de olimpiadele judeţene la geografie, din clasele a 8-a şi a 9-a – şi mai nou, a 10-a, unde am iesit mereu pe primul loc. S-ar putea spune că participările mele cele mai valoroase la olimpiadele şciolare au fost la la “naţionalele” de geografie. În clasa a 8-a am reuşit să obţin un premiu special (cel mai mare punctaj la proba practică) şi o menţiune, iar în a 9-a, o menţiune specială.
Rep.: E mai rară pasiunea pentru geografie la un bărbat (în devenire), dacă ne gândim la numărul mare al absolventelor de facultăţi de geografie. De când ai simţit această atracţie spre o ştiinţă care nu se potriveşte cu profilul clasei tale?
R.N.: Da, într-adevar, profilul clasei mele este de matematică-informatică intensiv franceza. Nu mai ţin bine minte, nu sunt sigur de când s-a “activat” atracţia spre geografie. Am totuşi un mare “viciu”: curiozitatea. În clasa a 8-a, domnul profesor Alecu Mihai a reuşit să transforme această curiozitate într-o participare la olimpiada de geografie.
Rep: Învârteai, când erai mic, globul terestru, ca să îl opreşti apoi cu degetul şi să vezi, tot cu ajutorul degetului ţintuit glob, locul unde vei trăi pe pământul asta mare?
R.N.: Învârteam globul, dar nu ca să văd unde voi locui. Doar îl învârteam, închideam ochii, puneam degetul, iar când deschideam ochii, eram curios ce parte din lume am “turtit”. Fiindcă tot am ajuns la partea cu locuitul în ţări straine, mărturisesc cinstit că nu vreau să locuiesc în străinătate. Dacă ar fi să transmit un mesaj cititorilor dumneavoastră, cred că acesta ar fi cel mai nimerit: fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara ta. După mine, oricâte necazuri am avea, cel mai bine este tot în România. Avem o ţară frumoasă. Şi nu-s de acord cu continuarea “păcat că-i locuită”.
Rep.: Visezi să faci o carieră în geografie?
R.N.: Hmm, s-ar putea să vă surprind. Deşi ar fi foarte convenabil pentru mine să urmez o carieră în geografie, am totuşi o altă pasiune, arhitectura, spre care as vrea sa ma indrept.
Rep: Care este, în opinia ta, cea mai mare descoperire geografică din istoria omenirii?
R.N.: Deşi, în această discuţie, mulţi sunt tentaţi să aducă vorba despre perioada renascentistă şi epoca marilor descoperiri, eu totuşi cred că marea descoperire geografică a omenirii a fost una amplă, ce a avut loc acum aproximativ 200.000 de ani. Este vorba despre migraţiile primilor oameni din Africa de Est, ”leaganul omenirii”, spre toate părţile lumii, de la deşerturile aride la gheţarii arctici.
Rep.: Pe cine preţuieşti mai mult dintre următorii pionieri ai descoperirilor geografice. Cristofor Columb sau Amerigo Vespucci? Vasco da Gama sau Marco Polo?
R.N.: Nu am un “favorit”, ca să spun aşa, toţi au adus mari contributii: Cristofor Columb a descoperit Americile; Amerigo Vespucci a adus lămuriri, explicând că Brazilia şi Caraibele nu sunt partea estică a Asiei, aşa cum se credea înainte; Vasco da Gama a descoperit calea maritimă dintre Europa şi India; Marco Polo a realizat o importantă călătorie spre China.
Rep: Dacă geografia este doar un hobby şi nu ai de gând să faci carieră în domeniu, cam cât te costă, în unităţi de timp, acest hobby?
R.N.: N-am stat să fac un calcul, dar timpul dedicat geografiei nu este constant, depinde, de mai mulţi factori. În unele zile, poate nu îi dedic timp deloc, iar în altele, sunt de dimineaţă până seara cu nasul în “informaţii geografice”.
Rep.: Părinţii te încurajează în activităţile dedicate geografiei sau îţi spun să te concentrezi pe materiile examenului de admitere la facultatea pe care o vei urma, într-un viitor apropiat?
R.N.: Eu le sunt foarte recunoscător, deoarece, în primul rând, mă ajută şi mă sprijină în orice fac, iar în al doilea rând, mi-au dat libertatea să mă pregătesc în ce domeniu doresc. Bineînţeles, din clasa a11-a vreau să încep şi pregătirea pentru admiterea la facultatea de arhitectură din Bucureşti. Prin această întrebare, că tot veni vorba de încurajare, vreau să îi mulţumesc domnului profesor Alecu Mihai.
Rep.: Cum s-a desfăşurat Olimpiada Naţională de Geografie la care ai participat?
R.N.: Ei bine, Olimpiada Naţională de Geografie este împărţită în două probe: una teoretica, care valorează 75% în punctajul final, şi o proba practică, ce contează 25 %. În ce consta proba asta practică? Păi, în mare parte, în observare. În decursul unei zile, se realizează un traseu, pe parcursul acestuia oprindu-ne la diverse puncte de observaţie, unde o parte (mai mult sau mai puţin), din explicaţii o primim de la profesorul însoţitor, iar o altă parte trebuie s-o observăm noi. Iar de notat, scriem pe unde apucăm: pe iarbă, pe spatele unui prieten, pe picior, în autocare (primim informaţii şi în mers). A doua zi, are loc proba scrisă, unde subiectele au legătură, în mare parte, cu informaţiile primite sau observate în ziua precedentă, pe traseu. Organizarea, în general, este foarte bună: cazarea, mâncarea, festivităţile. În clasa a 8-a, Olimpiada Naţională de Geografie s-a ţinut la Timişoara, în clasa a 9-a, la Craiova, iar anul acesta se va desfăşura tot în Oltenia, la Târgu Jiu, de unde sper să vin cu un rezultat cât mai bun.
Rep.: Pasiunea de azi pentru geografie ar putea naşte în tine şi în viitor pasiunea de a vedea cât mai multe ţinuturi noi, de a vizita cât mai multe ţări străine?
R.N.: Da. Îmi place foarte mult să descopăr noi locuri, să vizitez, să cunosc cât mai multe lucruri. Face parte din dezvoltarea personală a fiecaruia dintre noi. Iar această pasiune este cu mult amplificată dacă eşti şi geograf. Există o anumită plăcere în a observa şi cerceta locurile sau lucrurile despre care înveţi sau despre care ai auzit. A.N.
Rep.: Pasiunea de azi pentru geografie ar putea naşte în tine şi în viitor pasiunea de a vedea cât mai multe ţinuturi noi, de a vizita cât mai multe ţări străine?
R.N.: Da. Îmi place foarte mult să descopăr noi locuri, să vizitez, să cunosc cât mai multe lucruri. Face parte din dezvoltarea personală a fiecaruia dintre noi. Iar această pasiune este cu mult amplificată dacă eşti şi geograf. Există o anumită plăcere în a observa şi cerceta locurile sau lucrurile despre care înveţi sau despre care ai auzit. A.N.
