Cuvântul care înţeapă

Scurte consideraţii postelectorale

S-a încheiat prima rundă a celui mai important scrutin din ultimii ani. Aprigă bătălie!

Prezidenţiabilii Werner şi Viorel s-au calificat pentru confruntarea finală, pe fondul unei divizări sociale fără precedent între dreapta şi stânga politică. Deşi în momentul în care scriu acestr rânduri, rezultatele finale ale votului sunt încă nefinalizate, numărătoarea paralelă indică o certă victorie a dreptei divizate, cu toate încercările unor institute de sondare de a forţa marja de eroare în favoarea stângii.

Scrutinul prezidenţial de duminică, 2 noiembrie, scoate în evidenţă lupta “ideologică” dintre generaţii şi mă obligă la câteva scurte consideraţii legate de rezultatele combatanţilor.

Victor Viorel, beneficiarul unor resurse incomparabil mai mari decât în cazul restului contracandidaţilor (fonduri guvernamentale alocate la discreţie pentru diverse categorii sociale, amnistii fiscale, legea migraţiei politice, sprijinul bisericii şi al trusturilor de presă), pare să fi atins pragul maxim de popularitate, cu un procent de 40% din preferinţele electoratului. A ieşit oarecum şifonat din turul întâi, cu ipoteticii soluţii de a obţine sprijin din zona de dreapta.

Werner Iohannis, un neamţ în ţara miticilor. A intrat relativ târziu în cursa prezidenţială, cu o notorietate redusă în zonele rurale ale României şi cu handicapul de a reprezenta o alianţă (ACL) construită în pripă peste defuncta USL. A recuperat incredibil şi s-a poziţionat cu şanse reale în lupta pentru Cotroceni, ca unică soluţie pentru unitatea şi victoria dreptei. 

Monica Macovei, surpriza primului tur. Boicotată de televiziuni, fără resurse financiare, animată de rivalitatea cu Elena Udrea, independenta Macovei a avut cea mai consistentă campanie în mediul virtual, obţinând un procent semnificativ pentru dreapta. Printr-o negociere corectă cu ACL, ar putea înclina balanţa în turul al doilea.

Elena Udrea, un candidat cu slabă rezonanţă electorală, excesiv mediatizat, s-a dovedit a fi un eşec politic al ambiţiosului Băsescu, care îşi încheie cariera de jucător major într-un registru insignifiant.

Călin Tăriceanu a înregistrat un scor sub aşteptări. Dispus la orice compromis, pare mai degrabă să rămână o anexă a PSD. Problema este că în turul al doilea, Tăriceanu va trebui să-şi arate fără dubii culoarea. 

Meleşcanu şi Diaconescu şi-au încheiat carierele politice.

Ungurii vor avea, ca de obicei, un cuvânt de spus. Procentele îi recomandă pentru o nouă negociere.

Teoretic, dreapta intră în turul al doilea cu prima şansă. Diaspora şi antipesediştii din ţară (inclusiv cei care nu s-au prezentat la vot în primul tur) ar putea face diferenţa în al doilea.

La Câmpina, scor destul de strâns. Werner – 34,08% şi Viorel – 32,10%. Victorie de moral a dreptei locale. În turul II, stânga promite să dezlănţuie Jihadul. Baronii nu mai au nimic de pierdut.

Vorba unui filozof: “Puţine ţări «civilizate» trăiesc episodul alegerilor într-un mod atât de isteric cum îl trăim noi”.

Florin FRĂŢILĂ