Cronică literară

Moto: “Scoală-te, dacă-ţi iubeşti ţara!” (parolă – 8 iunie 1848)

Aşteptată, cu un justificat interes, o perioadă îndelungată de timp, cartea “APTER” a renumitului ziarist prahovean Serghie Bucur s-a bucurat de un binemeritat succes la Târgul Internaţional de Carte şi Muzică desfăşurat la Braşov în perioada 21-24 martie.
Cartea “APTER – roman istoric”, apărută într-o ţinută elegantă, cu o grafică fină, în colecţia “Literatura română contemporană” (Editura Minerva, Bucureşti, 2012, 319 pagini, 6 fotografii color), sponsorizată de Primăria Buşteni şi de către primarul acestei localităţi, Emanoil Savin, este structurată astfel: 105 capitole; o prefaţă – “Documentul şi  ficţiunea”, semnată de prof. dr. Constantin Trandafir (“Osteneşte de mult la un «roman» de inspiraţie istorică şi, sincer să fiu, pe lângă faptul că genul acesta nu mai este la modă, nu-l vedeam alergător de cursă lungă”); un prolog (“Dumnezeu nu îl poate uita… A făcut din Franţa un imperiu… Trăiască Napoleon Bonaparte!”); epilog (“Sanctitatea Sa Papa, crede că românul Bălcescu a pus nu numai o piatră la temelia istoriei Europei, dar şi o lucrare ştiinţifică nu departe de studiile din Quatrocento”) şi atelierul romanului, unde sunt dezvăluite numeroase şi atractive momente/ etape importante în elaborarea lucrării amintite şi în stabilirea titlului (iniţial, proiectul s-a numit “Ascunzătoarea”, din care s-au prezentat secvenţe în Cenaclul Literar din Câmpina – “Bălcescu, zeul împroprietăririi ţăranilor”), precum şi interpretarea, la Radio Bucureşti, a unui fragment din “Ascunzătoarea” de către actorul Ion Marinescu.
Termenul APTER (împrumutat din Entomologie, reprezintă un grup de insecte primitive, din subclasa “Pterygota” – fără aripi) este menţinut deliberat în suspans, până la sfârşitul volumului (p. 363), pentru a oferi cititorilor şansa de a descoperi subtilităţile întregului roman.
Datorită compoziţiei complexe, a cadrului bine ales, a stilului narativ folosit, autorul asigură o percepţie clară a fenomenului istoric. Extinderea cadrului epic, diversitatea mediilor sociale surprinse de publicistul Serghie Bucur, claritatea expunerii, asigură o reală cursivitatea romanului.
Acţiunea – un preludiu al Revoluţiei din 1848 – se desfăşoară pe multiple planuri, este susţinută de numeroase personaje, singulare (Nicolae Bălcescu, Napoleon Bonaparte, Jean Ghika etc) sau grupate (pentru a marca un anumit eveniment).
Astfel, pe 20 martie 1848, la Paris, Nicolae Bălcescu cheamă la locuinţa sa din Rue de L’Université 94, camarazii moldo-valahi (Negri, Ghika, Negulici, Rozenthal, Poenaru, Cuza, Alecsandri ş.a.) pentru articolul 13 din Constituţie.
Eroul principal al cărţii, Nicolae Bălcescu (1819 – 1852, n. Bucureşti. Om politic, istoric, economist şi gânditor democrat – revoluţionar român), este “portretizat” fără “exacerbarea virtuţilor eroice, după modelele uzate şi nici prin acapararea prim-planului acestuia” (p. 5). Totuşi, discret, în “Atelierul romanului” sunt menţionate câteva trăsături: “Un Bălcescu hotărât, aprig, religios, mândru, filozof, ostaş şi om” (p. 301).
Un moment important al lucrării îl constituie întâlnirea revoluţionarului Nicolae Bălcescu cu căpitanul Cristofi, căruia îi înmânează, pe 8 iunie 1848, într-un crâng de lângă Câmpina, biletul ascuns într-o ţigară, cu mesajul: “Scoală-te, dacă-ţi iubeşti ţara! Acum e vremea!”
Biletul-parolă, transmis de Nicolae Bălcescu de la Conacul Mavros-Cantacuzino, sat Călineşti, comuna Floreşti (unde trăia clandestin), la crângul câmpinean, avea semnificaţia “declanţării revoluţiei pornite din Telega, prin Ploieşti” (p. 304). Acţiunea este urmărită de colonelul Banov – şeful Ştabului domnesc – care descarcă un glonţ spre Nicolae Bălcescu, parat, în ultimă instanţă, de un soldat care moare pe loc.
“APTER” – o îmbinare armonioasă a documentului cu ficţiunea, un rezultat evident al cercetării ştiinţifice îndelungate, a fost bine primit de critica de specialitate: “Autorul se mişcă în timp, în spaţiu, în secretele tehnicii şi scriiturii cu o neaşteptată dezinvoltură” (prof. dr. Constantin Trandafir); Omul trebuie privit “ca o victimă şi produs al istoriei, cu toate păcatele şi isprăvile lui” (prof. dr. Christian Crăciun); “Prototipul lui Nicolae Bălcescu pare construit dintr-o materie de excepţie” (redactor de carte, Pavel Perfil).
Pentru nenumăratele calităţi, “APTER” – după cum apreciază criticul literar Constantin Trandafir – “e o scriere care merită toată atenţia”.