Cronica de Artă plastică. STRUCTURI, PEISAJE, PORTRETE

Spirit creator complex, în dubla sa alcătuire tehnico-artistică, inginer tehnolog și profesor universitar în Petrol, și Artist plastic –  dl. Gheorghe ȚUȚUIANU (născut la 22 aprilie 1943 în Slobozia – Ialomița) ne onorează cu un succesiv decupaj din arta domniei sale, expus în două recente evenimente vernisate în foaierul Casei de Cultură „Geo Bogza” din Câmpina; în 2018, la începutul lunii noiembrie, în 2019, la începutul lunii iulie.

Pașii din spațiul tehnologic – cercetător în Petrol și Gaze, cu un palmares remarcabil: 50 de teme de cercetare, 30 de comunicări științifice, 3 invenții, 80 de teme în cercetare și proiectare și 5 lucrări destinate mediului internațional, citat cu lucrări în Istoria Petrolului Românesc („Elite ale petrolului românesc”) – în sfera artisticului, i-a parcurs prin studiile urmate în București, în cadrul UNARTE, Facultatea de Arte plastice, profesor Cezar Atodiresei. În practica sa artistică, dl Gheorghe Țuțuianu îmbină / combină și magnifică acel transfer de la rigoare la poetic, folosind raționalul în expresia pe care artisticul i-o conferă – ingenios – spre a o face  durabilă prin Frumos. Dualitatea etic-estetic ne-o destăinuie distinsul expozant, într-un cv, astfel: „Am fost influențat, fără să copiez, de stilul și cromatica picturilor lui Theodor Pallady, practicant al indicațiilor tehnice din scrierile despre artă ale lui Nicolae Tonitza, admirator al stilului lui Petrașcu, Corneliu Baba, Ciucurencu, Henry Catargi etc”. (…) „Această aspirație a fost întreținută de faptul că în domeniul descoperirii și exploatării zăcămintelor de hidrocarburi, vizualul are o importanță specifică” (…) „experiență și îndemânare în crearea sau / și vizualizarea mentală a structurilor geologice situate sub scoarța terestră transpusă apoi în diverse forme / imagini”.

„STRUCTURILE” privite într-o zi de noiembrie trecut, redate în plan și în spațiu, au fost nu numai o transcendere de la tehnic către ideatic (din ediția 2018 a expoziției, a atras atenția un erudit A4 cu text și desene demonstrative, sub titulatura „Metamorfoze ideatice”), în formule geometrice ca individualități reprezentative, pulsatile tridimensional, reamintind viziuni arhitecturale evoluând de la meșterii Parthenonului, la armoniile fascinante ale lui Le Corbousier, în sinteze tangente la Brâncuși. De unde și capacitatea „Licențiatului în arte vizuale” care este – și convinge – dl Gheorghe Țuțuianu, prin simbioza dintre geometric – culoare – planeitate, rememorând– la rece – epoci ale gândirii și transpunerii  în edificii eterne, de la Piramide la Notre Dame.

Convertirea artistică – prodigioasă – către subiectivitatea înconjurătoare, precum PEISAJUL și PORTRETUL, dar și „turnul” tetraedrat, sau plan, ne-a revelat romanticul ascuns  în persoana dublu creativă Gheorghe Țuțuianu, în varietatea însumând versiuni ale „turnului” tetraedic, ce a jalonat suita de peisaje în alternanță cu suita de portrete – o calmă și reflexivă întoarcere a artistului în cotidian. Unul din peisaje a ocazionat o evocare ilustrului nostru pictor – observată și citită pe Facebook –,  valoroasă pagină a Amintirilor  respectabilului artist plastic: 

„În 1964 la Constanța era o plajă numită „Modern”, care există și azi. Eram un tânăr care a copilărit toate vacanțele la Constanța. Eram fascinat de plajele Constanței, „Trei papuci”, „Tataia”, sălbatice, frecventate numai de localnici, în care eram foarte prezent. Dar cea mai importantă era plaja „Modern” la care ajungeai nu coborând scările, ca în prezent, ci mergând pe multe cărări bătute de picior, printre care o vegetație care creștea sub soare dogorâtor și secetă prelungită. O altă cărare era pe lângă casele așezate în trepte, dincoace de biserica grecească, până la portul Tomis, o incintă îndiguită, existentă și azi. Așezat pe una dintre cărări, eu ca tânăr pictor amator, am pictat ceea ce se vedea atunci, partea dreaptă, privind spre mare, așa cum se vede în tabloul pe care îl expun, între altele, în expoziția din cadrul Festivalului de Arte (găzduit timp de 11 zile, începând cu 3  iulie 2019, de străvechea Casă de Cultură din str. Griviței nr. 95 – n. red.). Deși o pictură nu este considerată un document, totuși privitorul de astăzi poate să își facă o impresie asupra cum arăta atunci, în 1964, peisajul. Se observă Biserica Grecească, Geamia (ambele existând și astăzi), precum clădirea vechii amiralități din planul doi. (…) Țin mult la această pictură care amintește de vremea tinereții biologice și artistice”, într-o ambițioasă și fertilă prelungire prin ani!

Serghie Bucur