Odată cu aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007, România se confruntă cu un flux masiv de medici, asistenţi medicali şi personal medical calificat care emigrează, lăsând un gol greu de umplut în spitalele şi clinicile publice, dar şi în sistemul privat.
Potrivit datelor Institutului Român de Statistică, în prezent numărul medicilor din ţară a crescut faţă de perioada critică a anilor 2010 – 2015, dar, cu toate astea, cei mai mulţi dintre ei nu sunt dispuşi să accepte salariile din România (chiar dacă începând cu anul 2018 acestea au fost mărite substanţial) sau să lucreze cu echipamente mai puţin performante şi fără a avea acces la consumabilele de bază. Mai mult decât atât, România deţine şi recordul negativ în ceea ce priveşte numărul de asistenţi medicali şi moaşe pe cap de locuitor, situându-se pe ultimul loc din Europa.
Una dintre specialităţile cu mari probleme generate de criza de medici este Pediatria, unde s-a ajuns în situaţia ca un medic specialist pediatru să fie arondat unei comunităţi de peste 200.000 persoane, caz concret înregistrat în Tulcea. Situaţii similare s-au înregistrat şi în judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa. În Vâlcea, în luna iulie 2017, conducerea spitalului a fost nevoită chiar să închidă secţia de pediatrie pentru că singurul specialist şi-a luat concediu timp de două săptămână.
Din păcate, criza deficitului de medici a ajuns şi la Spitalul Municipal din Câmpina, provocând disfuncţii în activitatea de zi cu zi a instituţiei publice. Despre toată problematica deficitului de medici în general, dar mai cu seamă despre situaţia de la Câmpina şi despre mecanismele care au generat aceste neajunsuri, am stat de vorbă cu medicul Călin Tiu, managerul Spitalului Municipal din Câmpina, care ne-a declarat următoarele:
„Să spunem că nu este criză de medici la Câmpina ar fi total fals”
„La Spitalul Muncipial Câmpina se poate vorbi de o criză a deficitului de medici de lungă durată, pentru că avem încadrați pe funcții doar jumătate din numărul permis de organigramă. Este foarte adevărat că aproape un sfert din acest deficit îl completăm cu medici din afară, care vin ca prestatori de servicii, în special pe serviciul de gardă. Chiar și așa, suntem undeva la 75% față de cât prevede normativul. Asta ne situează în plan național undeva în zona lui foarte bine, pentru că sunt multe spitale din țară unde situația este critică. Cu toate astea, să spunem că nu este criză de medici la Câmpina ar fi total fals. Criza asta are foarte multe cauze. Până de curând se punea problema salariilor proaste din sistem și medicii, pe bună dreptate, alegeau să fie mai bine plătiți. Chiar și în momentul de față, cu salariile mari, medicii sunt tentați să plece, pentru că în afara țării au venituri și mai mari. În plus, există și oferta spitalelor private din țară, care își permit să-i plătească mult peste posibilitățile unui spital public. O altă cauză este lipsa confortului profesional, tradus în lipsa dotărilor și a materialelor necesare în vederea desfășurării activității zilnice. Degeaba îți dă statul 2000 sau 3000 de euro salariu dacă nu ai cu ce lucra și nu te simți ajutat la nivelul pregătirii tale. Așa se explică faptul că mulți medici tineri preferă colectivele și sistemele performante de afară. Din păcate, noi, spitalele publice, încă nu putem concura pe această piață.
Mai sunt și cauze puțin dezbătute în spațiul public, cum ar fi restricțiile impuse de schema de personal, organigrama din sistemul public de sănătate. Sunt bătute în cuie locurile la nivel de secție, compartiment și spital în general. De ce deranjează asta? Pentru că, de exemplu, spitalul ar avea nevoie de un număr mai mare de medici ortopezi și noi nu-i putem angaja, chiar dacă deservim foarte mulți pacienți. În această situație, ar fi normal ca instituția publică să se poată adapta în funcție de nevoie. Nu putem să facem nimic, pentru că legislația nu permite încadrări peste numărul stabilit în organigramă. În plus, legislația încurcă foarte mult procesul de înlocuire a unui medic cu alt medic.
Managerul nu are libertatea de a pregăti un succesor. Eu știu că doctorul X iese la pensie și vreau să pregătesc un alt medic, care să intre în activitate imediat după pensionarea lui X. N-am nicio șansă, pentru că trebuie să aștept momentul pensionării lui X și abia după aceea să încep procedurile de înlocuire care durează, în cel mai bun caz, câteva luni. În tot acest timp, specialitatea respectivă rămâne descoperită și avem mari probleme. Trebuie reținut că această procedură este valabilă și în alte cazuri în afară de pensionări. Ca manager, ești extrem de frustrat când vezi că ai soluții de a rezolva astfel de cazuri, ai medic care stă la ușă pregătit să înceapă activitatea și trebuie să aștepți luni de zile întocmirea unor hârtii sau publicarea unui anunț în revista Viața Medicală. Din punctul ăsta de vedere, suntem în preistoria civilizației. Nu mai zic că la noi există formalități greoaie și arhaice de concurs, în urma cărora stai luni întregi să angajezi, de exemplu, un chirurg. Nicăieri în lume nu mai există acest sistem absolut depășit. Lumea civilizată își angajează specialiștii pe bază de interviu, de CV, cerând referințe și chiar probă de lucru. Cine îmi garantează mie că un medic care se prezintă la concurs și învață câteva paragrafe cerute în bibliografie este și un bun specialist?! Iată câteva aspecte care explică, în bună măsură, criza de medici din spitalele publice românești. La acestea se adaugă și faptul că spitalele private sunt mult mai ofertante pe anumite specializări, își permit să negocieze cu medicii, pediatri, de exemplu, și evident că golul rămâne în spitalele publice. Să nu uităm și de faptul că în privat cazurile tratate sunt, în general, mult mai simple. Acolo nu orice urgență neglijată ajunge să fie tratată, în timp ce spitalele publice sunt asaltate de cazuri dificile, dar și de foarte multe cazuri care n-au nicio legătură cu urgența. Vedeți, sunt foarte multe aspecte care dereglează sistemul public și puțină lume înțelege acest lucru. Cu toate astea, încercăm să facem față și să menținem un echilibru”.
„Îngrijorătare este situația de la Compartimentul Primiri Urgențe, unde suntem mult, mult sub necesar”
„Revenind la situația de la Spitalul Câmpina vă pot spune că sunt specializări unde stăm bine și specializări unde stăm foarte prost. La capitolul bine pot să evidențiez, de exemplu, Ginecologia, unde avem o echipă tânără și de mare perspectivă. La Boli Interne avem o situație stabilă, cu rezerva că trebuie să rezolvăm cât mai curând deficitul la Cardiologie. Îngrijorătare este situația de la Compartimentul Primiri Urgențe, unde suntem mult, mult sub necesar. Lipsa de specialiști în domeniu se resimte în toate spitalele din România. Avem în organigramă 10 urgentiști și în prezent funcționăm cu cinci. Vă garantez, însă, că și cu zece medici nu facem față. Volumul de pacienți este foarte mare și în continuă creștere. Aici iar înregistrăm o anomalie, pentru că sistemul românesc de urgențe este foarte permisiv. În lumea civilizată, la urgențe ajung doar cazurile deosebite, atent selectate de un sistem complex de evaluare. La noi se merge la CPU și pentru dureri de măsele, ceea ce ne determină să cheltuim enorm de multe resurse. Chiar şi în aceste condiţii, încercăm să ținem linia de gardă și să facem treabă bună. O altă zonă delicată este la anesteziști, unde lucrăm cu patru specialiști în loc de opt. Din cei patru, se mai întâmplă ca unul, doi, să plece în concediu ori să intervină alte probleme și astfel să rămânem total descoperiți pe secțiile de chirurgie”.
„Pacienții trebuie să înțeleagă faptul că la Pediatrie, de exemplu, medicul de gardă nu pune geană pe geană și consultă în medie 60-70 de cazuri pe noapte”
„Nici la secția de Pediatrie nu stăm prea bine. În ultima perioadă, trei medici au plecat, din motive obiective, în condițiile în care avem șase în organigramă. Și aici facem eforturi să asigurăm gărzile și să înlocuim medicii plecați. Criza de pediatri din România are și ea o particularitate destul de interesantă. În urmă cu 30 de ani funcționa Facultatea de Pediatrie, cu repartiție directă în sistem. Ulterior, s-a considerat că trebuie desființat acest model sovietic și s-a trecut la modelul occidental, unde nu există facultate de pediatrie. În prezent, studenții parcurg cei șase ani de medicină generală, după care se scot locuri la rezidențiat, inclusiv în pediatrie. Interesul absolvenților este mult mai mic, comparativ cu perioada când nu aveau de ales, după terminarea facultății cu această specialitate. De aici rezultă, în principal, numărul mic de specialiști în pediatrie și implicit criza din prezent. Să nu vă mai spun că nu mai există pediatri de circă și toată lumea este obligată să ajungă la spital. Avem probleme de sistem și trebuie umblat în profunzime la corectarea acestora.
Dacă ar fi să fac clasamentul specialităţilor unde avem deficit de personal medical și mai cu seamă de medici specialiști, la Spitalul Municipal Câmpina aș spune că pe locul întâi se află CPU, pe locul doi secția de Pediatrie, pe locul trei secția de Neonatologie și pe locul patru Anestezia. În aceste condiții, categoric nu putem să ne ridicăm la înălțimea nevoilor, dar încercăm să le facem față. Per total, avem un deficit de 200 de angajați în organigramă, adică 635 în loc de 835, ceea ce nu ne permite să asigurăm întotdeauna servicii de mare calitate. Nu putem să angajăm această diferență de personal, pentru că depășim plafonul de salarii admis și atunci ne străduim să lucrăm cât mai eficient cu oamenii pe care-i avem. De aceea pacienții trebuie să înțeleagă faptul că la Pediatrie, de exemplu, medicul de gardă nu pune geană pe geană și consultă în medie 60-70 de cazuri pe noapte. E aproape inuman să-i ceri calitate unui medic care stă în spital 24 de ore, fără pauză. Dar, cum am mai spus, încercăm să facem față tuturor provăcărilor și să asigurăm servicii cât mai bune pentru pacienți”.
Si nu doar criza de personal. Este criza de omenie si empatie fata de pacienti, in Spitalul Campina, din partea tuturor celor de acolo. Tot spagari sunt si tot fara bun simt sa isi faca datoria. Trebuie sa te rogi de medici, asistente si infirmiere sa se ridice de la barfa si cafele sa isi faca treaba. Sa le fie rusine. La un moment dat vor plati cu varf si indesat.
Dl Tiu este de omenie,dar personalul zeflemitor si acru.Nu calcati pe acolo