La sfârșitul săptămânii trecute, mai exact vineri, 26 ianuarie, pe la orele prânzului, Câmpina era zguduită de vestea contaminării apei potabile cu doi compuși chimici periculoși pentru sănătate. Informația a venit prima dată de la Consiliul Județean, după care, alte instituțiile implicate în managementul acestei situații au transmis, pe rând, comunicate de presă în care avertizau populația să nu consume apa nici pentru băut, nici pentru gătit, nici măcar pentru spălat, ci doar în scopuri menajere.
Hidro Prahova a explicat și despre ce neconformități era vorba: „La o proba de rutină (din cadrul monitorizării de audit) prelucrată de lnstitutul Național de Sănătate Publică (INSP) efectuată la ieșirea din Stația de Tratare a Apei Muscel – Voila Câmpina, a fost identificată o depășire minimală a nivelului de tetracloretenă și tricloretenă de 12,5 µg/L față de valoarea admisă de 10 µg/L”.
Responsabilii Hidro Prahova au ținut să precizeze că la alte două probe prelevate din rețeaua de alimentare din punctele Spitalul Municipal și Piața Centrală, valorile pentru acești parametrii nu au depășit valoarea de 0,51 µg/L.
În aceste condiții, au fost amplasate containere cu apă potabilă pentru populație și s-a trecut la igienizarea tuturor rezervoarelor și a stației de tratare Muscel – Voila, fiind programată inițial o retestare a apei pentru luni, 29 ianuarihttps://oglindadeazi.ro/breaking-news/evitati-consumul-de-apa-de-la-robinet-pentru-baut-gatit-si-spalat-transmite-dsp-locuitorilor-din-campina/e.
Ce a stârnit, însă, îngrijorarea populației a fost o altă informație: proba de apă neconformă a fost prelevată la 26 iunie 2023, însă rezultatele analizei au ajuns abia la sfârșitul lunii ianuarie 2024, adică după mai bine de jumătate de an.
Primăria Câmpina a fost următoarea instituție care a venit vineri cu o informare oficială, precizând că DSP-ul a informat administrația locală, operatorul Hidro Prahova și cabinetele medicilor de familie abia joi, 25 ianuarie, cu privire la neconformitățile sesizate. În seara aceleiași zile, edilul-șef convoca Comitetul Local pentru Situații de Urgență și solicita Hidro Prahova urgentarea îndeplinirii măsurilor dispuse de DSP.
Tot vineri, reprezentanții județeni ai DSP explicau, într-un comunicat de presă, că abia în ianuarie 2024 instituţia a intrat în posesia așa-numitului Raport de încercare emis la 31 iulie 2023 de Laboratorul din cadrul INSP București. DSP aruncă responsabilitatea asupra Hidro Prahova, căreia i-ar fi trebuit mai bine de șase luni de zile să preia raportul și să-l înregistreze la DSP, instituție care abia în data de 18 ianuarie 2024, în urma unei evaluări, avea să constatate neconformitatea apei livrată locuitorilor din Câmpina.
Patru zile i-au trebuit conducerii județene a DSP să decidă convocarea la sediul instituției, luni, 22 ianuarie, a unei ședințe de lucru la care au fost stabilite o serie de măsuri în vederea identificării și eliminării cauzelor care au condus la neconformitatea apei. La ședință au fost invitați să participe reprezentanții instituțiilor implicate în gestionarea situației, precum și, atenție, un reprezentant al Primăriei Câmpina, însă niciunul dintre responsabili nu a considerat că avertizarea populației ar fi o măsură necesară la acel moment. Și-așa au mai trecut patru zile, până vineri, 26 ianuarie.
Urmare informațiilor apărute în spațiul public, după ce știrea privind contaminarea apei livrate cetățenilor la Câmpina a fost preluată de toate televiziunile naționale, sâmbătă, 27 ianuarie, Institutul Național de Sănătate Publică venea cu rându-i cu alte precizări, pe de o parte de natură să liniștească populația, pe de alta să creeze și mai multă confuzie: „Valoarea crescută a compușilor la care se face referire, de 12,5 micrograme/l, crescută față de cea admisă de 10 micrograme/l, a fost măsurată la ieșirea din stația de tratare punct din care apa nu este băută. În rețeaua de distribuție, valorile rezultate au fost sub limita de cuantificare, de peste 20 de ori mai mici față de limita admisă. Prin urmare, riscul ca populația să fi consumat apă cu tetracloretenă şi tricloretenă este minim” – spun reprezentanții INSP într-un comunicat de presă în care susțin că s-a dispus o anchetă internă și că persoanele vinovate de transmiterea buletinelor cu întârziere vor fi sancționate.
Tot sâmbătă, cu două zile mai devreme de data anunțată inițial pentru prelevarea unei a doua probe de apă, DSP Prahova transmitea oficial că apa este potabilă: „În urma retestării calității apei pentru parametrul neconform amintit în punctul de prelevare ieșire stație de tratare a apei Muscel – Voila Câmpina s-a constatat reîncadrarea parametrului tricloretenă și tetracloretenă în concentrația maximă admisă conform Anexei 1/ OG nr. 7/ 2023 (conform Raport de încercare nr. 7/ 27.01.2024 emis de către LNRSCA – INSP București)”. A fost, iată, posibil ca rezultatul celei de-a doua probe de verificare să fie transmis în 24 de ore și nu în șase luni.
Cine se face, totuși, vinovat de faptul că a trebuit să treacă o jumătate de an pentru a afla că apa pe care o consumăm este potențial nocivă? La o primă vedere, se pare că ar fi Hidro Prahova, care n-a achitat INSP niște facturi restante. La solicitarea observatorulph.ro, reprezentanții INSP au explicat că întârzierea ar fi fost cauzată de faptul că HidroPrahova nu a achitat contravaloarea unor servicii, după cum prevede legea.
În problema contaminării apei din sistemul public de alimentare cu apă potabilă al municipiului Câmpina, instituțiile statului aruncă vina una pe cealaltă. Până când INSP va finaliza ancheta internă, câmpinenii vor trebui să mai aștepte răspunsul la multe întrebări ridicate în spațiul public și pe rețelele de socializare. Cum e posibil să fie transmis rezultatul unei probe de apă după o jumătate de an, în special când se constată depășirea parametrilor? De ce a trebuit să mai treacă o săptămână, din 18 până la 25 ianuarie, pentru ca decidenții județeni să avertizeze populația? De ce lasă INSP să se înțeleagă că rezultatul probei prelevate la ieșirea din stația de tratare nu este relevant? Care este frecvența de monitorizare a parametrilor analizați exclusiv prin laboratorul INSP? În cele din urmă, întrebarea la care așteaptă răspuns cei mai mulți: cine este responsabil pentru faptul că, timp de mai bine de jumătate de an, cetățenii Câmpinei au consumat apă potențial contaminată?
Alte nouă localități din Prahova s-au confruntat cu probleme de conformitate a apei potabile
Câmpina nu a fost singura care a primit, în cursul săptămânii trecute, o notificare privind contaminarea apei, ci și alte nouă localități din județ. Este vorba despre Drăgănești, Balta Doamnei, Ceptura, Iordăcheanu, Fulga, Posești, Salciile, Apostolache și Boldești Grădiștea, zone unde probele au fost recoltate anul trecut pe parcursul mai multor luni și care au evidențiat depășiri ale parametrilor la tetracloretenă și tricloretenă, dar și la sodiu, arsen, bor fluoruri și carbon organic total.
♦
Posibilele consecințe pentru sănătate asociate cu consumul de apă ce conține concentrații de tricloretenă și tetracloretenă peste nivelul maxim admis pentru o perioadă extinsă, de ani de zile, includ un risc crescut de cancer, probabilitatea apariției unor afecțiuni hepatice sau renale, precum și afectarea sistemului imunitar, sistemului nervos central și sistemului reproductiv masculin. De asemenea, pot să apară probleme în dezvoltarea fetusului.Trebuie știut că, în cazul contaminării cu tricloretenă şi tetracloretenă, apa nu devine mai sigură prin fierbere, ci dimpotrivă, prin procesul de fierbere, creşte cantitatea de contaminant ingerată.
La Câmpina, calitatea apei potabile destinată consumului uman este monitorizată de laboratorul propriu Voila la ieșirea din stațiile de tratare, în punctele de livrare la beneficiari și suplimentar de către Direcția de Sănătate Publica Prahova – prin monitorizarea de audit. În cadrul monitorizării de audit, prin INSP București se analizează în plus următorii parametrii: mercur, mangan, pesticide totale, trihalometanitotali, bor, fluoruri, sulfat, 1,2-dicloretan, tetracloretena, tricloretena, hidrocarburi policiclice aromatice, benz(a)piren, carbon organic total, culoare, radioactivitate alfa globala, radioactivitate beta globala.
