Populaţia Câmpinei a scăzut, în ultimii 10 ani, cu aproape 6000 de locuitori

Recent, Institutul Naţional de Statistică a făcut publice rezultatele finale ale recensământului din 20 octombrie 2011. La data de referinţă a celei mai importante cercetări sociologice din ultimul deceniu, populaţia stabilă a României era de 20.121.641 persoane, cu un milion mai mult decât aratau rezultatele preliminare din august 2012, dar în scădere cu aproximativ 1,5 milioane de persoane faţă de recensământul anterior, din martie 2002. Potrivit datelor publicate, avem 245.400 persoane analfabete. Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă,este de 727.500 şi nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi plecaţi în căutarea unei vieţi mai bune. Conform declaraţiilor INS, subînregistrarea emigranţilor a fost cauzată de faptul că, la momentul recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane în ţară îndreptăţite să declare informaţiile solicitate despre acestia. Municipiul Bucureşti are 1.883.400 locuitori, iar printre cele mai populate judeţe se numără şi Prahova, cu 762.886 locuitori, imediat după judeţul Iaşi, care are o populaţie de 772.300 locuitori. De menţionat că, în martie 2002, judeţul nostru avea 829.945 locuitori, ceea ce înseamnă că, în ultimii 10 ani, prahovenii s-au împuţinat cu aproximativ 8%. După publicarea rezultatelor finale ale ultimului recensământ, INS va recalcula o serie de indicatori statistici: valoarea PIB/locuitor, indicatorii specifici pieţei forţei de muncă, noile rate de şcolarizare, indicatorii specifici statisticilor de calitate a vieţii etc.

Între Prahova şi Doftana mai trăiesc sub 33.000 de locuitori

Datele publicate de INS au fost preluate în mod firesc de către direcţiile de statistică din teritoriu. Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Prahova, municipiul nostru număra, în octombrie 2011, nici 33.000 de suflete. Mai exact, 32.935 locuitori, cu 5.823 persoane mai puţin faţă de recensământul anterior, cel din 2002, ceea ce înseamnă o scădere cu circa 14%. Dintre cei 32.935 câmpineni, 17.359 sunt femei, iar 15.576 sunt bărbaţi. Dacă la recensământul din martie 2002, populaţia Câmpinei era de 38.758 de persoane, la primul recensământ de după Revoluţia din Decembrie, cel din ianuarie 1992, oraşul nostru adăpostea 41.554 de suflete. Aşadar, în ultimele două decenii, câmpinenii s-au împuţinat cu aproape 8500 de persoane.
Pe grupe de vârste, populaţia oraşului, în octombrie 2011, se distribuia după cum urmează: 1.282 persoane sub 5 ani; 1.391 persoane între 5 şi 9 ani; 1.353 persoane între 10-14 ani; 1.461 persoane între 15-19 ani; 1.915 persoane între 20-24 ani; 1.856 persoane între 25-29 ani; 2.197 persoane între 30-34 ani; 2.316 persoane între 35-39 ani; 3.086 persoane între 40-44 ani; 1.851 persoane între 45-49 ani; 2.669 persoane între 50-54 ani; 3.107 persoane între 55-59 ani; 2.446 persoane între 60-64 ani; 1.693 persoane între 65-69 ani; 1.721 persoane între 70-74 ani; 1.359 persoane între 75-79 ani; 785 persoane între 80-84 ani; 447 persoane peste 85 ani.

Minorităţile etnice în scădere, cele religioase, în diversificare

Dintre cei 32.935 de câmpineni, 30.731 sunt români, iar ceilalţi 2200 aparţin câtorva minorităţi entice, dintre care cea romă este cea mai numeroasă, cu 639 de membri ai acestei etnii. În comparaţie, în ianuarie 1992, în oraşul nostru trăiau 195 de romi, iar în martie 2002, 422 de romi. Se pare că romii (pe care nu mai avem voie să-i numim ţigani), sunt mult mai numeroşi, dar nu-şi declară toti adevărata etnie. Din datele ultimului recensământ, mai avem în oraş 34 de maghiari (ian. 1992 – 73 maghiari; martie 2002 – 55 maghiari), 14 germani (ian. 1992 – 42; mar. 2002 – 29), 12 ceangăi, 10 greci, 5 italieni şi 13 localnici de alte etnii. Dacă în martie 2002, Câmpina avea 6 evrei, 5 ruşi şi 5 ucraineeni, la ultimul recensământ aceste etnii se regăsesc eventual la capitolul “şi altele”, lucru care evidenţiază o scădere vizibilă a minoritarilor etnici. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre minorităţile religioase. Chiar dacă numericul unora dintre ele a scăzut, numărul minorităţilor religioase, pe ansamblu, a crescut, observându-se o apreciabilă diversificare a acestora. La recensământul din 2002, în Câmpina convieţuiau alături de ortodocşii majoritari (37.247 persoane), 466 romano-catolici, 56 greco-catolici, 450 adventişti, 268 penticostali şi 43 baptişti. În urmă cu aproape doi ani, erau înregistraţi pe teritoriul oraşului 30.109 creştini ortodocşi, 339 romano-catolici, 50 greco-catolici, 416 adventişti de ziua a 7-a, 252 penticostali, 44 baptişti, 18 martori ai lui Iehova, 13 reformaţi, 9 musulmani,  81 creştini după Evanghelie, 6 aparţin religiei creştine după rit vechi, 4 lutherani, 9 evanghelici, 10 evanghelici de confesiune augustană, 13 persoane de alte religii. De asemenea, 1.492 localnici nu au dorit să-şi declare religia.

Exodul “creierelor” în Occident, în căutarea unei vieţi mai bune, a făcut ca numărul intelectualilor câmpineni sa scadă vizibil, în comparaţie cu datele recensământului din 2002.  Dintr-o populaţie stabilă de peste 10 ani în număr de 30.262 de persoane, distribuţia în funcţie de nivelul de educaţie este următorul: 6.674 persoane au studii superioare absolvite; 2.325 persoane au absolvit cursuri postliceale; 9.081 persoane au studii liceale; 3.768 persoane au absolvit o şcoală profesională; 5.299 persoane au studii gimnaziale; 2.512 persoane au terminat şcoala primară; 603 persoane nu au urmat nici o şcoală, iar dintre acestea 274 sunt analfabete. Aşadar, “ intelectualii”, cei cu studii superioare, reprezintă doar 20% din populaţia municipiului Câmpina. Cei 274 de analfabeţi câmpineni reprezintă un procent de analfabetizare de nici 1%, ceea ne situează peste media pe ţară la analfabetism, ştiut fiind că, pe baza datelor ultimului recensământ, în Romania există aproape un sfert de milion de persoane analfabete.

 

Cvorumul la referendumul de demitere al lui Băsescu nu ar fi fost atins nici cu actualele date

Rezultate recensământului din octombrie 2011, dacă ar fi fost prelucrate mai repede şi publicate de INS în primăvara anului trecut, ar fi putut influenţa, au spus unii politicieni, referendumul de demitere al preşedintelui Traian Băsescu, organizat în iulie 2012. Conform declaraţiilor unor oficiali INS, indiferent de rezultatele finale ale recensamintului, rezultatele nu au nici o relevanta legala in privinta stabilirii cvorumului de la referendum ul din 2012 sau de la referendumuri viitoare. Numarul romanilor cu drept de vot este stabilit de Autoritatea Electorala Permanenta pe baza datelor de la Directia de evidenta a populatiei din Ministerul de Interne, si el cuprinde atit romanii cu drept de vot aflati in tara (adica ceea ce a comunicat INS, prin rezultatele de la referendum), cit si romanii cu drept de vot aflati in strainatate (din care INS a putut sa cuprinda in recensamint doar 727.500, fara a avea instrumente legale sa-i contorizeze pe toti cetatenii romani plecati in strainatate). Dan Gherghut, vicepresedinte INS, a declarat ca „datele de la recensamint nu pot fi folosite in nici un caz pentru organizarea unui referendum”. A.N.