Știri

Căminul Petrol, un tărâm orfan de… Primărie

Fie că ne place sau nu, fie că ne convine sau nu, terenulpe care se află Căminul Grupului Şcolar Petrol aparţine administraţiei locale. Dacă pentru unele dintre clădiri s-a găsit un rost, iar starea lor este cât de cât acceptabilă,în buna tradiţie românească, în partea ferită de ochii celor mai mulţi oameni situaţia se prezintă jalnic. Totul arată ca un loc părăsit, iar cei cu responsabilităţi aruncă vina de la unul la celălalt.Păcat de acest loc, care, deşi nu pare, este în Câmpina.

Pentru Căminul Petrol şi întreaga bază care se afla aici au existat întotdeauna planuri măreţe – complex olimpic, bazin de înot, sală polivalentă şi câte şi mai câte, mai ales prin campaniile electorale…Crunta realitate diferă, însă, foarte mult de vorbele meşteşugite ale celor care, după ce se bat cu pumnul în piept, întorc spatele cu nepăsare.Dacă intrarea şi zona în care se află Clubul Copiilor mai arată cum mai arată, în schimb, o incursiune în capătul opus al incintei Căminului Petrol pare nu numai o întoarcere în timp, ci un coşmar.Clădirea care adăposteşte secţia de sport a Grupului Şcolar Petrol, dar şi o hală de producţie – închiriată unei firme private – este înconjurată de bălării înalte cât casa, iar starea de şubrezenie a acoperişului şi chiar a zidurilor poate fi remarcată cu ochiul liber şi de un neprofesionist. În plus, mizeria este prezentă la tot pasul, iar dacă nu ar mai fi lătrăturile unor câini – extrem de fioroşi, de altfel – ai crede că este vorba de un loc părăsit…În aceeaşi zonă, existau, pe vremuri, un teren de handbal pe zgură, unul de volei, precum şi un alt spaţiu amenajat, unde erau instalate mese din tablă pentru tenis de masă. Acum, terenul de handbal a fost invadat de buruieni că nici porţile putrezite şi ruginite nu se mai zăresc printre boscheţi, iar din terenul de volei se mai înalţă numai stâlpii ruginiţi de care se prindea fileul. Cât despre spaţiul pentru tenis de masă, din cauza bălăriilor nici nu se poate spune dacă mai există sau nu mesele cu pricina, dar cel mai probabil este că acestea au luat de mult calea… fierului vechi!Mai departe, spre fosta gospodărie anexă a instituţiei, unde în urmă cu nişte ani – nu foarte mulţi – se creşteau tot felul de animale, îţi este aproape imposibil să pătrunzi printr-o adevărată junglă, din care te poţi trezi în orice moment atacat de şerpi, câini. Şi ajungem la terenul de fotbal…
Trecut, rând pe rând, de la Grupul Şcolar Petrol, la Primărie, pe la fiecare dintre cluburile de fotbal din localitate, terenul a ajuns în administrarea Casei Tineretului, care, la rândul ei, a încheiat o colaborare privind îngrijirea acestei baze cu unul dintre cluburile care îşi desfăşoară activitatea aici. Dacă felul în care arată suprafaţa de joc este acceptabil, ceea ce este în jurul bazei este… halucinant. Dincolo de gardul care delimitează suprafaţa de joc de restul complexului, bălăriile sunt înalte de nu se vede omul din ele. În schimb, spre latura vestică a terenului, în imediata vecinătate a gardului, se construiesc locuinţele pentru tineri. Nu numai că acestea sunt foarte aproape de gardul împrejmuitor, ceea ce pune în pericol mai ales geamurile noilor case atunci când aici au loc antrenamente sau chiar meciuri, dar, cineva – foarte deştept, probabil – a tăiat plutele care separau cele două terenuri. Lemnele rezultatele au fost depozitate, pur şi simplu, la marginea terenului de fotbal… “Ca să aibă locatarii acestor case lumină au fost tăiaţi aceşti pomi şi ca să nu existe riscul să pice la vreo furtună pe casele noi”, ne-a explicat fenomenul unul dintre puţinii oameni care mai lucrează la acest cămin, asigurându-ne că “Primăria ştie că au fost tăiaţi aceşti copaci”. Halal!Despre toată această situaţie, administratorul Căminului Petrol, Gheorghe Chiriacescu, ne-a declarat: “Întregul complex aparţine Primăriei, pentru că toate spaţiile deţinute de unităţile de învăţământ aparţin de Primărie. În privinţa spaţiilor din clădiri s-au mai găsit soluţii pentru închirierea lor, astfel încât să se asigure buna lor întreţinere, dar probleme avem la spaţiile verzi. Mie îmi sunt repartizaţi numai trei oameni, cu care nu pot face mare lucru. Am cosit în faţă, în zona intrării, dar pentru celelalte zone am avea nevoie de sprijinul Primăriei şi chiar intenţionez să le cer detaşarea mai multor oameni sau găsirea altor soluţii. Totuşi, de când sunt eu aici, nimeni nu ne-a întrebat niciodată dacă avem nevoie de ceva sau dacă ne descurcăm. Mereu trebuie să mergem şi să cerem”.Cireaşa de pe tortul poveştii Căminului Petrol (sau, dacă vreţi, bomboana de pe colivă) apare atunci când este vorba despre fost seră. Spaţiu dat la casat, sera a fost transformată – cu ştirea conducerii Grupului Şcolar Petrol şi a Primăriei – în… locuinţă. Există şi un contract încheiat în acest sens, oamenii care au ajuns să apeleze la această soluţie disperată fiind evacuaţi dintr-un imobil de pe strada Griviţei. Condiţiile de locuit în fosta seră sunt la limita imaginabilului, însă, aceşti oameni nu au, pur şi simplu, altă soluţie…Iar aceasta este numai una dintre poveştile Câmpinei mileniului III! O poveste tristă a unui loc, care a cunoscut faimă naţională cu numai 20 de ani în urmă, atunci când era gazda Forumului Naţional al Pionierilor din anul 1988!

2 Comentarii  

  1. Vina principala este a celor care au condus actualul Colegiu Tehnic Istrati din 1990 care nu i-a interesat.Primarul si prietenii nici atat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare