Referatul înregistrat la 22 FEB 1996 este al unui sinucigaş:
Referat, / Pentru organizarea concertului Corului Madrigal din 29 Februarie 1996 am găsit înţelegere la D-l ing. Cord, directorul unei firme de construcţii din Câmpina. [Atât de grăbit fusesem, că nu întrebasem nici cum se chema firma.] D-sa este dispus să împrumute Muzeul pe termen de 10 zile, vărsându-ne în cont chiar azi suma de 2.000.000 lei.
Vă rog să adresaţi o cerere în acest sens SRL-ului D-lui Cord, D-sa aşteptându-mă azi la firmă, până la orele 10,30.
Subsemnatul mă angajez să realizez această sumă din sponsorizări şi încasări de bilete de concert. / Octavian Onea / 22 Februarie 1996.
P.S. În cazul în care nu reuşesc să realizez suma, subsemnatul îmi dau demisia. / Octavian Onea.
Mi-a fost aprobat – „De acord, / Dulgheru” – cu mişcări repetate de cap, ca şi când ar fi fost regina cailor. Ca şi conceptul adresei către firma D-lui Cord – „De acord, / Dulgheru” – scris pe verso:
Către / ….. [loc gol] / Pentru organizarea concertului extraordinar susţinut de Corul Madrigal, dirijat de Maestrul Marin Constantin, la Casa de Cultură din Câmpina, la 29 Februarie a.c., vă rugăm să ne viraţi în contul nostru nr. [îl omit acum] Trezoreria Ploeşti, suma de 2.000.000 lei.
Suma va fi restituită în contul Dvs. în termen de 10 zile.
Cu distinse mulţumiri, / DIRECTOR CONTABIL ŞEF.Am dat adresa la dactilografiat şi la semnat şi m-am grăbit iară spre D-l Cord.
Am mai pierdut o zi pe la Ploeşti cu un afiş făcut pe calculator la Muzeul de Istorie (INSPECTORATUL PENTRU CULTURĂ AL JUDEŢULUI PRAHOVA – MUZEUL DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE AL JUDEŢULUI PRAHOVA / MUZEUL MEMORIAL „BOGDAN PETRICEICU HASDEU” CÂMPINA / FUNDAŢIA „HASDEU” CÂMPINA / ZILELE „BOGDAN PETRICEICU HASDEU” / EDIŢIA A III-A 28 – 29 Februarie 1996 / 28 Februarie orele 11,00, SIMPOSION LA CASTELULUI IULIA HASDEU / [Hasdeu-Gânditorul, fotografie] / 29 Februarie orele 17,00, CONCERT EXTRAORDINAR / Corul Madrigal / Dirijor Marin Constantin / Spectacolul va avea loc în sala mare a Casei de Cultură „Geo Bogza” / Câmpina) şi un program făcut tot acolo, ca un petecel. Mă rog, se putea şi aşa. Dar noi aveam la Câmpina un standard ridicat – talentatul arhitect (al oraşului), D-l Paul Bărbulescu, ne desenase afişele şi programele Salonului „…n…o…u”, iar la Institutul de Cercetări şi Proectări Petrol, unde D-l Marcel Dumitrescu era neîntrecut la scris şi avea dintr-odată viziunea unui afiş, delicatul Florin Rădulescu, omul cu gust şi migală, avusese întotdeauna grijă ca orice era reprodus în atelierul lui să iasă frumos – aşa că, fuga la Institut, unde aveam o poartă deschisă, încă dinainte de Revoluţie. De la sine înţeles că această foarte înaltă Instituţie din petrolul românesc – împodobită cu oameni (ca să folosesc şi eu cuvintele vechi domneşti) de cea mai aleasă ţinută intelectuală (unii, savanţi în deplinătatea cuvîntului) – unde s-au petrecut atâtea evenimente ce s-ar putea scrie într-o Istorie excepţională, nu ne-a luat niciodată un leu, un ban sau o leţcae. Nici atunci când ne punea la dispoziţie Sala Institutului – în care, Filarmonica de Stat din Ploeşti avusese, pe vremea lui Ion Baciu, o stagiune permanentă, în faţa unui public elevat, ce-l făcuse pe un dirijor să scrie în Cartea de onoare foarte elogios, spunând despre Câmpina că „este un Salzburg al muzicii”. Sală în care am invitat, la Salonul „…n…o…u”, mai ales tineri muzicieni, care, fie că au susţinut recitaluri singuri: Cătălina Diaconu – pian (21 Iunie 1976, 7 Februarie 1977), Viorel Bădiceanu – flaut, la pian – Horia Cristian (23 Iunie 1986), fie în grup, fiind acompaniaţi sau prezentaţi de profesorii lor: Gabriela Ionescu – pian, Viorel Bădiceanu – flaut, la pian – Prof. Viorica Sabados (2 Iulie 1985), Ramona Horvath – pian, Silvia Simionescu – vioară, la pian – Marina Dumitrescu (prezentarea, Prof. Mircea Dumitrescu, 18 Mai 1986), Alexandra Brucher – pian, Anca Herţea – canto (Prezentarea, Prof. Marta Paladi – recent sărbătorită la Ateneul Român, pentru împlinirea a opt decenii de viaţă; La mulţi ani, Maestră! – 17 Iunie 1986). Dar şi muzicieni maturi: Enea Borza, conf. univ. la Conservatorul de muzică „G. Dima” din Cluj-Napoca, care a prezentat şi interpretat piese pentru pian de Ciprian Porumbescu; dau programul, pentru că nu a fost unul de toate zilele: 1. O seară la stână – idilă, 2. Mărioarica – horă, 3. Zefir de toamnă – idilă, 4. Pe câmpiile Stupcei – mazurcă, 5. Potpuriu de cântece naţionale (fragment), 6. Rîsul condamnatului – vals, 7. Basme Iaşiane – vals, 8. Nu-mă-uita – romanţă, 9. Visuri – nocturnă, 10. Crai nou – polca, 11. Stejeriş – horă, 12. Souvenir de Nervi – nocturnă, 13. Gavota op. 11, 14. Tempi passati – nocturnă (21 Februarie 1984), Maria Siminel-Fusteri, conf. univ. la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (22 Mai 1984). Am făcut şi aici un afiş în culori, numai pentru concert – un colaj cu fotografia Madrigalului şi decupări ale scrisului din afişul de la Ploeşti, còpii de pe còpii, de s-a înroşit imaginea ([deasupra fotografiei] MUZEUL MEMORIAL „BOGDAN PETRICEICU HASDEU” CÂMPINA / ZILELE „BOGDAN PETRICEICU HASDEU” / EDIŢIA A III-A 28 – 29 Februarie 1996 / [pe fotografie, sus] Corul Madrigal [jos] Dirijor / Marin Constantin / [dedesubt] CONCERT EXTRAORDINAR / 29 Februarie orele 17,00, sala mare a Casei de Cultură „Geo Bogza” Câmpina) – şi am mai redus din cheltueli, obţinând de la Uzina Poiana autocarul echipei de fotbal.
În ziua concertului m-am dus de dimineaţă la uzina Poiana, să mă asigur că autocarul nu întârzie la locul întâlnirii. Dar, autocarul plecase în oraş, din ordinul unuia – îl admirasem altădată în cursele de motocros – care răspundea de echipa de fotbal, mai târziu cetăţean de onoare al oraşului, dar nu ştiu dacă pentru aceea că a retrogradat echipa (altădată o prezenţă naţională, ce se bătea cu Universitatea Craiova pentru un loc în divizia A – „Bine, cumnate”, îmi zicea Lucică Antoniale, un coleg de Facultate oltean, „de ce ţii tu cu Poiana Câmpina, când la Ştiinţa joacă Onea al nostru?”; pentru că mă trăgea aţa, dar nu o ştiam atunci) sau pentru pista de motocros, pe care până mai ieri vedeam campionate naţionale şi chiar balcanice. „Dom’le, ăsta are creerii zdruncinaţi! Dacă a luat el maşina, nu v-o mai dă!”, mi-a spus un domn, văzându-mă umblând pe la administraţie şi la directori, pe culmile disperării.
M-am desmeticit şi am părăsit în grabă Poiana. Fuga la Câmpina! Noroc că l-am găsit pe D-l inginer Rizescu – etern-salvatorul Patriei… Am eu destule cuvinte să-i mulţumesc acestui Om?
Se vedea pe chipul meu că sunt răvăşit.
I-am explicat ce am păţit, iar el, cu obişnuita lui bunătate, mi-a întins încă o dată o mână de ajutor. Am sunat la IRTA, la IJTL, la OJT, şi până la urmă, D-l Sorin Rotaru de la Oficiul de Turism mi-a dat nişte numere de telefon de la Viva, ITTA şi Romtur. Dintre toate mi-a fost util ultimul. Directorul Turcea a acceptat să-i transmitem comanda prin fax. Am scris-o de mână, pe o hârtie cu antet, D-l Rizescu a semnat-o şi am transmis-o îndată:
[stg.] ROMANA IMPEX s.r.l.
CÂMPINA, Bd. Carol I Bl 23 G parter / Tel-fax 044-333163, Tel. 044-370346 / [dr.] RA
[jos] CÂMPINA: Rg. Com. J29/2052/1993; / BUCUREŞTI: Rg. Com. J40/24186/1993.
Către, / ROMTUR – BUCUREŞTI . Fax 211 13 63
În atenţia D-lui Director general TURCEA
Vă rugăm să ne taxaţi un autocar pe distanţa Bucureşti – Câmpina şi retur ((90 km + 10) x 2 = 200 km x 1674 lei = 334.800 + 18% TVA = 395.064 lei), pentru a transporta Corul Madrigal, care susţine un concert la Câmpina astăzi 29 Februarie 1996. Concertul are loc în cadrul Zilelor Hasdeu, Ediţia a III-a, organizate de Muzeul memorial „B.P.Hasdeu”, instituţie pe care societatea noastră o sponsorizează.
Plata va fi făcută în numerar astăzi, banii urmând a fi înmânaţi şoferului autocarului.
Autocarul va fi prezent la Academia de Muzică (str. Ştirbei Vodă nr. 33) la orele 12,30 – de unde va îmbarca membrii Corului Madrigal.
Cu distinse mulţumiri, / DIRECTOR / ing. Mihai Rizescu / [ss] M.Rizescu [ştampila] ROMANA / IMPEX SRL // S.C. ROMANO ITALIANA • CAMPINA ROMANIA.
Am telefonat la Conservator că vine autocarul Mercedes nr. 32 B 3041. Apoi m-am dus pe Muscel, la cabana ARPA, să văd cum stăm cu pregătirile pentru masă. Aici mi-a dat un ajutor binevenit D-l Profesor Cornel Irimia, actualul Director al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploeşti, atunci consilier la Inspectoratul pentru Cultură. „Domnu Onea, lăsaţi-vă pe mâna mea, că mă pricep. În studenţie, vara am fost ospătar pe Litoral.” (N-am uitat. Faptele bune, mai ales, nu se uită. D-l Irimia m-a încurajat şi în zilele anterioare. Dar îl mai las să povestească şi D-lui, D-l Şovăială vrând să-i dau numai patru-cinci rânduri, ca să aibă o revistă plină de semnături şi diversităţi.)
Am aşteptat Madrigalul la Casa de Cultură. Coriştii s-au urcat pe scenă, iar Maestrul a rămas în sală. Au cântat câteva acorduri, au mutat practicabilele şi au repetat iar. Şi aşa de câteva ori, „pentru plasamentul cât mai acustic în sală” (Lucian Bonifaciu) până când Maestrului i s-a părut că se aude cel mai bine. Apoi a urcat şi el pe scenă şi au cântat Matona mia cara şi ceva repede, Cântec şi joc, de Constantin Arvinte, ca să se desmorţească.
Au coborît, s-au urcat în autocar şi am mers împreună la Castelul Iulia Hasdeu. Au vizitat Muzeul şi apoi ne-am întors la Casa de Cultură „Geo Bogza”. S-au îmbrăcat, în cabinele actorilor, în costumele lor elisabetane, grele de brocarturi, apoi s-au aranjat în spatele cortinei pentru concert.
Referat, / Pentru organizarea concertului Corului Madrigal din 29 Februarie 1996 am găsit înţelegere la D-l ing. Cord, directorul unei firme de construcţii din Câmpina. [Atât de grăbit fusesem, că nu întrebasem nici cum se chema firma.] D-sa este dispus să împrumute Muzeul pe termen de 10 zile, vărsându-ne în cont chiar azi suma de 2.000.000 lei.
Vă rog să adresaţi o cerere în acest sens SRL-ului D-lui Cord, D-sa aşteptându-mă azi la firmă, până la orele 10,30.
Subsemnatul mă angajez să realizez această sumă din sponsorizări şi încasări de bilete de concert. / Octavian Onea / 22 Februarie 1996.
P.S. În cazul în care nu reuşesc să realizez suma, subsemnatul îmi dau demisia. / Octavian Onea.
Mi-a fost aprobat – „De acord, / Dulgheru” – cu mişcări repetate de cap, ca şi când ar fi fost regina cailor. Ca şi conceptul adresei către firma D-lui Cord – „De acord, / Dulgheru” – scris pe verso:
Către / ….. [loc gol] / Pentru organizarea concertului extraordinar susţinut de Corul Madrigal, dirijat de Maestrul Marin Constantin, la Casa de Cultură din Câmpina, la 29 Februarie a.c., vă rugăm să ne viraţi în contul nostru nr. [îl omit acum] Trezoreria Ploeşti, suma de 2.000.000 lei.
Suma va fi restituită în contul Dvs. în termen de 10 zile.
Cu distinse mulţumiri, / DIRECTOR CONTABIL ŞEF.Am dat adresa la dactilografiat şi la semnat şi m-am grăbit iară spre D-l Cord.
Am mai pierdut o zi pe la Ploeşti cu un afiş făcut pe calculator la Muzeul de Istorie (INSPECTORATUL PENTRU CULTURĂ AL JUDEŢULUI PRAHOVA – MUZEUL DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE AL JUDEŢULUI PRAHOVA / MUZEUL MEMORIAL „BOGDAN PETRICEICU HASDEU” CÂMPINA / FUNDAŢIA „HASDEU” CÂMPINA / ZILELE „BOGDAN PETRICEICU HASDEU” / EDIŢIA A III-A 28 – 29 Februarie 1996 / 28 Februarie orele 11,00, SIMPOSION LA CASTELULUI IULIA HASDEU / [Hasdeu-Gânditorul, fotografie] / 29 Februarie orele 17,00, CONCERT EXTRAORDINAR / Corul Madrigal / Dirijor Marin Constantin / Spectacolul va avea loc în sala mare a Casei de Cultură „Geo Bogza” / Câmpina) şi un program făcut tot acolo, ca un petecel. Mă rog, se putea şi aşa. Dar noi aveam la Câmpina un standard ridicat – talentatul arhitect (al oraşului), D-l Paul Bărbulescu, ne desenase afişele şi programele Salonului „…n…o…u”, iar la Institutul de Cercetări şi Proectări Petrol, unde D-l Marcel Dumitrescu era neîntrecut la scris şi avea dintr-odată viziunea unui afiş, delicatul Florin Rădulescu, omul cu gust şi migală, avusese întotdeauna grijă ca orice era reprodus în atelierul lui să iasă frumos – aşa că, fuga la Institut, unde aveam o poartă deschisă, încă dinainte de Revoluţie. De la sine înţeles că această foarte înaltă Instituţie din petrolul românesc – împodobită cu oameni (ca să folosesc şi eu cuvintele vechi domneşti) de cea mai aleasă ţinută intelectuală (unii, savanţi în deplinătatea cuvîntului) – unde s-au petrecut atâtea evenimente ce s-ar putea scrie într-o Istorie excepţională, nu ne-a luat niciodată un leu, un ban sau o leţcae. Nici atunci când ne punea la dispoziţie Sala Institutului – în care, Filarmonica de Stat din Ploeşti avusese, pe vremea lui Ion Baciu, o stagiune permanentă, în faţa unui public elevat, ce-l făcuse pe un dirijor să scrie în Cartea de onoare foarte elogios, spunând despre Câmpina că „este un Salzburg al muzicii”. Sală în care am invitat, la Salonul „…n…o…u”, mai ales tineri muzicieni, care, fie că au susţinut recitaluri singuri: Cătălina Diaconu – pian (21 Iunie 1976, 7 Februarie 1977), Viorel Bădiceanu – flaut, la pian – Horia Cristian (23 Iunie 1986), fie în grup, fiind acompaniaţi sau prezentaţi de profesorii lor: Gabriela Ionescu – pian, Viorel Bădiceanu – flaut, la pian – Prof. Viorica Sabados (2 Iulie 1985), Ramona Horvath – pian, Silvia Simionescu – vioară, la pian – Marina Dumitrescu (prezentarea, Prof. Mircea Dumitrescu, 18 Mai 1986), Alexandra Brucher – pian, Anca Herţea – canto (Prezentarea, Prof. Marta Paladi – recent sărbătorită la Ateneul Român, pentru împlinirea a opt decenii de viaţă; La mulţi ani, Maestră! – 17 Iunie 1986). Dar şi muzicieni maturi: Enea Borza, conf. univ. la Conservatorul de muzică „G. Dima” din Cluj-Napoca, care a prezentat şi interpretat piese pentru pian de Ciprian Porumbescu; dau programul, pentru că nu a fost unul de toate zilele: 1. O seară la stână – idilă, 2. Mărioarica – horă, 3. Zefir de toamnă – idilă, 4. Pe câmpiile Stupcei – mazurcă, 5. Potpuriu de cântece naţionale (fragment), 6. Rîsul condamnatului – vals, 7. Basme Iaşiane – vals, 8. Nu-mă-uita – romanţă, 9. Visuri – nocturnă, 10. Crai nou – polca, 11. Stejeriş – horă, 12. Souvenir de Nervi – nocturnă, 13. Gavota op. 11, 14. Tempi passati – nocturnă (21 Februarie 1984), Maria Siminel-Fusteri, conf. univ. la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (22 Mai 1984). Am făcut şi aici un afiş în culori, numai pentru concert – un colaj cu fotografia Madrigalului şi decupări ale scrisului din afişul de la Ploeşti, còpii de pe còpii, de s-a înroşit imaginea ([deasupra fotografiei] MUZEUL MEMORIAL „BOGDAN PETRICEICU HASDEU” CÂMPINA / ZILELE „BOGDAN PETRICEICU HASDEU” / EDIŢIA A III-A 28 – 29 Februarie 1996 / [pe fotografie, sus] Corul Madrigal [jos] Dirijor / Marin Constantin / [dedesubt] CONCERT EXTRAORDINAR / 29 Februarie orele 17,00, sala mare a Casei de Cultură „Geo Bogza” Câmpina) – şi am mai redus din cheltueli, obţinând de la Uzina Poiana autocarul echipei de fotbal.
În ziua concertului m-am dus de dimineaţă la uzina Poiana, să mă asigur că autocarul nu întârzie la locul întâlnirii. Dar, autocarul plecase în oraş, din ordinul unuia – îl admirasem altădată în cursele de motocros – care răspundea de echipa de fotbal, mai târziu cetăţean de onoare al oraşului, dar nu ştiu dacă pentru aceea că a retrogradat echipa (altădată o prezenţă naţională, ce se bătea cu Universitatea Craiova pentru un loc în divizia A – „Bine, cumnate”, îmi zicea Lucică Antoniale, un coleg de Facultate oltean, „de ce ţii tu cu Poiana Câmpina, când la Ştiinţa joacă Onea al nostru?”; pentru că mă trăgea aţa, dar nu o ştiam atunci) sau pentru pista de motocros, pe care până mai ieri vedeam campionate naţionale şi chiar balcanice. „Dom’le, ăsta are creerii zdruncinaţi! Dacă a luat el maşina, nu v-o mai dă!”, mi-a spus un domn, văzându-mă umblând pe la administraţie şi la directori, pe culmile disperării.
M-am desmeticit şi am părăsit în grabă Poiana. Fuga la Câmpina! Noroc că l-am găsit pe D-l inginer Rizescu – etern-salvatorul Patriei… Am eu destule cuvinte să-i mulţumesc acestui Om?
Se vedea pe chipul meu că sunt răvăşit.
I-am explicat ce am păţit, iar el, cu obişnuita lui bunătate, mi-a întins încă o dată o mână de ajutor. Am sunat la IRTA, la IJTL, la OJT, şi până la urmă, D-l Sorin Rotaru de la Oficiul de Turism mi-a dat nişte numere de telefon de la Viva, ITTA şi Romtur. Dintre toate mi-a fost util ultimul. Directorul Turcea a acceptat să-i transmitem comanda prin fax. Am scris-o de mână, pe o hârtie cu antet, D-l Rizescu a semnat-o şi am transmis-o îndată:
[stg.] ROMANA IMPEX s.r.l.
CÂMPINA, Bd. Carol I Bl 23 G parter / Tel-fax 044-333163, Tel. 044-370346 / [dr.] RA
[jos] CÂMPINA: Rg. Com. J29/2052/1993; / BUCUREŞTI: Rg. Com. J40/24186/1993.
Către, / ROMTUR – BUCUREŞTI . Fax 211 13 63
În atenţia D-lui Director general TURCEA
Vă rugăm să ne taxaţi un autocar pe distanţa Bucureşti – Câmpina şi retur ((90 km + 10) x 2 = 200 km x 1674 lei = 334.800 + 18% TVA = 395.064 lei), pentru a transporta Corul Madrigal, care susţine un concert la Câmpina astăzi 29 Februarie 1996. Concertul are loc în cadrul Zilelor Hasdeu, Ediţia a III-a, organizate de Muzeul memorial „B.P.Hasdeu”, instituţie pe care societatea noastră o sponsorizează.
Plata va fi făcută în numerar astăzi, banii urmând a fi înmânaţi şoferului autocarului.
Autocarul va fi prezent la Academia de Muzică (str. Ştirbei Vodă nr. 33) la orele 12,30 – de unde va îmbarca membrii Corului Madrigal.
Cu distinse mulţumiri, / DIRECTOR / ing. Mihai Rizescu / [ss] M.Rizescu [ştampila] ROMANA / IMPEX SRL // S.C. ROMANO ITALIANA • CAMPINA ROMANIA.
Am telefonat la Conservator că vine autocarul Mercedes nr. 32 B 3041. Apoi m-am dus pe Muscel, la cabana ARPA, să văd cum stăm cu pregătirile pentru masă. Aici mi-a dat un ajutor binevenit D-l Profesor Cornel Irimia, actualul Director al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploeşti, atunci consilier la Inspectoratul pentru Cultură. „Domnu Onea, lăsaţi-vă pe mâna mea, că mă pricep. În studenţie, vara am fost ospătar pe Litoral.” (N-am uitat. Faptele bune, mai ales, nu se uită. D-l Irimia m-a încurajat şi în zilele anterioare. Dar îl mai las să povestească şi D-lui, D-l Şovăială vrând să-i dau numai patru-cinci rânduri, ca să aibă o revistă plină de semnături şi diversităţi.)
Am aşteptat Madrigalul la Casa de Cultură. Coriştii s-au urcat pe scenă, iar Maestrul a rămas în sală. Au cântat câteva acorduri, au mutat practicabilele şi au repetat iar. Şi aşa de câteva ori, „pentru plasamentul cât mai acustic în sală” (Lucian Bonifaciu) până când Maestrului i s-a părut că se aude cel mai bine. Apoi a urcat şi el pe scenă şi au cântat Matona mia cara şi ceva repede, Cântec şi joc, de Constantin Arvinte, ca să se desmorţească.
Au coborît, s-au urcat în autocar şi am mers împreună la Castelul Iulia Hasdeu. Au vizitat Muzeul şi apoi ne-am întors la Casa de Cultură „Geo Bogza”. S-au îmbrăcat, în cabinele actorilor, în costumele lor elisabetane, grele de brocarturi, apoi s-au aranjat în spatele cortinei pentru concert.
Octavian ONEA
