Clădiri vechi, clădiri noi la Câmpina

În mod surprinzător, după barbarele demolări din epoca comunistă şi în perioada tranziţiei, problemele de urbanism au fost dominate de anarhie. Am intrat în epoca termopanului şi a polistirenului. Izolarea termică a stricat aspectul multor clădiri vechi, care aveau o arhitectură deosebită. Oraşele noastre s-au umplut de culori ţipătoare, în tonuri de cărămiziu, verde, albastru, pe care le întâlneai numai în mahalalele de altă dată. Se întâmplă astfel de minuni cam peste tot. Recent am citit o ştire alarmantă: centrul Sighişoarei riscă de fie exclus de pe lista siturilor UNESCO. Trebuie precizat că România este ţara europeană cu cele mai puţine monumente înscrise în patrimoniul mondial ocrotit de UNESCO. De ce riscăm să pierdem unul din obiectivele care se bucură de ocrotirea UNESCO reiese din declaraţia arhitectului şef al judeţului Mureş, care îşi exprimă îngrijorările legate de posibilitatea ca municipiul Sighişoara să fie scos de pe lista siturilor UNESCO din cauza neregulilor constatate la capitolul disciplină în construcţii. Problema cea mai gravă, spune acesta, este că se construieşte neautorizat şi fără avizul forurilor competente. Faptul că se montează ferestre de tip termopan este cea mai mică problemă, grav este că se lucrează fără respectarea normelor de restaurare, cu distrugeri iremediabile. Incapacitatea administraţiei ridică semne de întrebare.

Am făcut această referire la Sighişoara pentru că şi în oraşul nostru s-au petrecut abateri grave de la conservarea cartierelor cu vile reprezentative pentru perioada interbelică: strada Griviţei, strada Plevnei (unde a apărut acea monstruozitate, depozitul pentru carote al OMV Petrom), Bulevardul, strada Mărăşeşti, străzile Bărnuţiu şi Bariţiu. În capitală, restaurarea Centrului Vechi a devenit o mare atracţie pentru turiştii străini. Câmpina, care şi-a pierdut potenţialul industrial, vrea să devină în viitor un important centru turistic, poartă de intrare spre valea superioară a Prahovei. Pentru aceasta ar trebui acordă atenţie părţii vechi a oraşului. Avem pe aceste străzi clădiri care ar face cinste oricărui oraş european: vila familiei Popescu Parafină pe strada Mărăşeşti (foto 1), casa Negoescu de pe strada Câmpineanu, cea mai frumoasă clădire care ilustrează stilul cubist, vila inginerului Cook de pe strada Bărnuţiu sau vilele de pe Bulevard. Unele clădiri, centenare sau chiar mai vechi, se degradează, deoarece proprietarii nu au posibilitatea să le restaureze. Casa doctorului Ţolescu de pe strada Bărnuţiu, casa de oaspeţi a societăţii Astra Română de pe Bulevard, casa Prodom de pe strada Griviţei (o fostă grădiniţă lângă Casa de Cultură) şi încă multe altele. M-am bucurat când am văzut pe strada Griviţei şi pe strada Bărnuţiu două clădiri de pe timpuri, vile în stil neoromânesc, restaurate corect de noul lor proprietar. 

Au apărut şi clădiri noi, care înfrumuseţează oraşul. Tânărul arhitect câmpinean Bogdan Mircea a realizat pe strada Griviţei, lângă Poştă, un proiect care aminteşte de frumuseţea vilelor cosmopolite din perioada interbelică. O casă cu o curte interioară, luminoasă, aerisită, un patio ca la clădirile mediraneene, care este dovadă că, atunci când pe lângă bani ai şi gust, poţi în continuare să ridici edificii moderne şi elegante.  Această remarcabilă vilă (foto 2) poate fi un exemplu şi pentru alţi câmpineni care construiesc în zona centrală veche. 

De câte ori se demolează o clădire, cum s-a întâmplat zilele trecute cu cea de pe strada Griviţei colţ cu strada Castanilor (foto 3), mă cuprinde un sentiment de îngrijorare, că ne trezim cu o nouă construcţie care să nu se armonizeze cu specificul acestei zone elegante a oraşului. Pentru potenţialul turistic al oraşului Câmpina, o mare importanţă are partea oraşului cuprinsă între B-dul Carol şi faleza râului Prahova. Străzile din acest areal formează peisajul cultural citadin care conservă caracterul cosmopolit al vechiului oraş, arhitectura şi istoria locurilor din această zonă şi pot forma o atracţie pentru turişti. 

Alin CIUPALĂ