Cheflii antisemiţi ai Câmpinei de altădată

„În Câmpina în noaptea de 10-11 a.c. pe la orele unu au pornit de la localul Terasa din Câmpina un grup de 6 tineri între care au fost recunoscuţi Didi Rădulescu, Paraschivescu şi Gotfried, funcţionar la Societatea Steaua Româna, cum şi Mişu Teodorescu, actual la Ploieşti, fost în Câmpina, funcţionar la Societatea Steaua Româna şi alţi 2 ale căror nume nu s-a putut stabili încă. Toţi au mers la Şantanul [1] Pituleanu unde au chefuit până la ora 2.30 noaptea făcând scandal. După această oră, părăsind localul au eşit în strada Carol I (actualul bulevard central câmpinean – n.m.) dedându-se la următoarele neorânduiri: au cercat a distruge firma magazinului de Mode Sonia, adresând insulte proprietăresei magazinului, au tras oblonul la magazinul de Mobile şi Mode Apfelbaum, la magazinul de pălării Moşianu au dat jos 2 firme mari şi două mici, pe urmă le-au călcat în picioare; apoi au trecut în strada Griviţei spărgând câte 2 geamuri la locuinţa dlui inginer chimist Brill şi la dl David jurist, apoi au trecut pe strada Goleşti, unde au desprins tăbliţa indicativa nr. 7 şi apoi în strada Ştirbei Vodă, spărgând două geamuri mari la locuinţa dlui Samuel Lobel, în urmă la templul israelit unde au spart 10 geamuri” [2].

În interiorul lăcaşului de cult [3], construit în 1904, s-au regăsit 2 bolovani de 250 de grame precum şi tabliţa indicativă 7. Ceea ce poate părea un scandal minor şi oarecum simpatic de altădată, indică antisemitismul petrecăreţilor care au atacat mai ales proprietăţile evreieşti din Câmpina. O simplă băută nu i-ar fi dus în faţa templului iudaic din Câmpina, care rezistă şi astăzi stoic, chiar daca este ignorat. În mod firesc ne-am fi aşteptat ca Siguranţa să-l informeze pe prefect şi despre măsurile luate, având în vedere că se cunoştea deja identitatea a patru din cei şase cheflii antisemiţi, însă adresa se încheie cu un sec şi ambiguu: „Cazul se cercetează de poliţia locală”. Incidentul este unul destul de comun şi relevă climatul antisemit interbelic, fiind puţin grav faţă de altele, care s-au sfârşit cu agresiuni fizice şi chiar asasinate. 

De altfel, în același an 1926, când încă acest culoar antisemit era ocupat relativ confortabil de formațiunea lui A.C. Cuza, Liga Apărării Național Creștine, care avea adepți și în zona noastră, Prefectura Prahova era înștiințată că un anume Petre Ghe. Stroe, din comuna Buștenari, comandase Tipografiei câmpinene Gheorghiu un număr de 2.000 de afișe cu svastica, în care populația era îndemnată să îi boicoteze pe comercianții evrei (jidani, cum erau numiți peiorativ în epocă). Prefectului îi era atașat un exemplar din acest manifest (paradoxal, extrema dreapta română antisemită era de n- ori mai ingenioasă și activă în aceasta privință decât extrema stângă, în ciuda faptului că după 1945 propaganda comunistă internă a construit un adevărat mit al manifestelor comuniste – Siguranța le cunoștea pe toate!). Chiar dacă activa şi întreprinzătoarea minoritate iudaică din Câmpina a dispărut aproape complet, ne bucurăm că sinagoga a fost restaurată recent, în anul 2016, cand a avut loc un eveniment remarcabil [4] care, din păcate, nu s-a mai repetat. Păcat că sinagoga este obturată de celebrul turn Erin –neterminat – în veşnic litigiu.

Codruţ CONSTANTINESCU

Note:

1. Local de petrecere în care cântăreți și dansatori dau spectacole de varietăți pentru a distra publicul. [Pl. și:șantanuri] – Din fr. [café] chantant.

2. Traseul urmat de ceata de petrecăreţi antisemţi ar fi următorul: de pe bulevardul Carol au intrat pe str. Griviţei, apoi pe strada Goleşti (care există şi astăzi ) cotind-o pe strada Ştirbei Vodă care nu mai există, fiind în zona parcului de la notariate, ajungând în dreptul sinagogii).

3. Cu o suprafaţă de 155 m.p., relativ modestă ca dimensiuni, dar frumos proporţionată, cu aspect unitar, agreabil amplasată cu o arhitectură neoclasică, constituie un element component în urbanistica localităţii. Sursa-
https://www.jewishfed.ro/index.php/sinagogi-din-romania/400-sinagoga-din-campina