Cetățean de Onoare al Câmpinei, profesorul şi scriitorul C-tin Trandafir la 80 de ani

Bonomie, sarcasm, respect, inteligență, bun-simț, altruism, polemică, încredere, erudiție, perspicacitate, spirit critic, ironie și generozitate, vocație publicistică și scriitoricească – acestea sunt câteva din trăsăturile de caracter ale domnului Profesor Doctor Constantin Trandafir, dascăl al numeroaselor promoții de liceeni ai Câmpinei, consacrat și temut critic și istoric literar al Culturii Naționale, din a doua jumătate a secolului XX și al primei jumătăți a secolului XXI! Autor al unui raft de bibliotecă plin ochi de cărți publicate, al miilor de articole publicate în presa socială și presa culturală românească, al nenumăratelor prefețe de carte literară, mentor de Cenacluri literare și director al ediției a IV-a a REVISTEI NOI, Domnul Constantin  Trandafir împlinește astăzi, 4 iunie, respectabila vârstă de 80 de ani!

Prin anii 1975 – 1985, aflat la cârma Cenaclului „B. P. Hasdeu” al Casei de Cultură din strada Griviței 95, alături de „siamezul” său, eminentul profesor, folclorist, poet și prozator Gherasim Rusu Togan, a fost oaspetele Cenaclului „Cezar Petrescu” de la Florești, membri ambelor grupări citind din lucrările lor și comentate, apoi, de ambii lideri literari, unele apărând în publicațiile vremii. După 1990, ne-am reunit forțele și pasiunile în paginile primelor ziare și reviste puse cu entuziasmul de-atunci, la cale, în binele publicului cititor. Odată cu apariția „puterilor separate în conducerea statului”, s-au cristalizat grupările politice și de natură culturală, explozia Libertății Cuvântului generând, în Câmpina, ziarele EVENIMENTUL CÂMPINEI (1990), PUBLIC (1991-1992), JURNALUL DE PRAHOVA (1992-1999), mai târziu ZARVA și respectiv PARTENER, și, urmare încetării JURNALULUI de PRAHOVA, cotidianul OGLINDA CÂMPINEI, din 8 martie 1999. Spiritul de echipă și-a arătat valențele în privința JURNALULUI de PRAHOVA și a succesoarei lui, OGLINDA CÂMPINEI, prin polarizarea condeielor de gazetari acerbi, Dl Constantin Trandafir colaborând la pagina „de minte, inimă și literatură” a Jurnalului de Prahova, apoi, cu editoriale în special, la Oglinda Câmpinei, într-un veritabil duel polemic cu dr. Christian Crăciun. Alături de profesioniști precum publicistul și criticul de film Nicolae Dumitrescu, ziarista Jenica Tabacu, scriitorul Victor Sterom, prof. Beatrice Niculescu, prof. Christian Crăciun, dr. Gabriel Nicolae, dr. Ion Nica, prof. Gherasim Rusu Togan, prof. Ida Crudici, ziaristul Aurel Dima, Ion Vintilă – Cavaler al Legiunii de Onoare, prof. Emanoil Toma, poetul Cristian Oprescu, publicistul și poetul Florin Dochia și jurnalistul Florin Frățilă, dl Constantin Trandafir a susținut în Jurnalul de Prahova și în Oglinda pledoariile D-sale, dominate de cele mai oportune puncte de vedere – atitudini critice și sau de adeziune la revigorarea vieții Culturii și a celei Social-Politice în Câmpina și în România scăpate de comunism.

Viața închinată Literaturii a rămas axul existenței Domniei Sale spirituale, scriind și publicând cărți cu impact monumental în acest amplu și de laudă domeniu estetic. Am avut norocul, fiindu-i mai mereu alături, ca redactor șef al ziarelor amintite, totodată și în îndelunga editare a suplimentului cultural al Jurnalului de Prahova, „Foaie pentru minte, inimă și caracter”,  apoi ale Oglindei – „Vinerea Literar-artistică”, „BABILON CAFEE”, „GRIFONUL”, „ȘUETA”, să primesc următoarele cărți sub ilustrul d-sale nume apărute, câteva cu un autograf de remarcabilă ținută intelectuală: „Dinamica valorilor literare”, Ed. Eminescu, 1983; „Ion Creangă, spectacolul lumii”, Ed. Porto-Franco, 1996; „Permanenţe literare româneşti”, Ed. Porto-Franco 1998; „Poezia lui Bacovia”, Ed. Saeculum I. O. 2001; „Efectul Caragiale”, Ed. Vestala 2002; „Cititul căriţilor. Poezia”, Ed. Premier 2006; „Mihail Sebastian, între viaţă şi ficţiune”, Fundația Culturală LIBRA, 2007; „1989, Vedere din provincie. Jurnal”, Ed. Vestala 2009; „Ion Creangă, spectacolul lumii”, Ed. Premier, 2012; „O călătorie în imperiu, de la Câmpina la Petersburg”, Ed. Premier, 2012; „Pactul conversaţiei. Naraţiuni critice”, Ed. Ideea Europeană, 2014.

Despre „Ion Creangă, spectacolul lumii”, dl. acad. Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România scrie în a sa „Istorie critică a literaturii române”, un amplu studiu, din care citez acest expresiv pasaj: „O încercare, din păcate ignorată, de a arunca în calea acestor dihotomii agresive păduri ori ape de netrecut a făcut Constantin Trandafir în studiul lui din 1996. Criticul a plecat de la tezele lui M. Bahtin despre „cultura populară a râsului”, nimerind imediat familia lărgită de spirite de care aparține Creangă, și anume de Chaucer, Boccaccio sau Rabelais, maeștrii carnavalescului, ai ludicului ca sărbătoare populară, care le dublează pe cele oficiale, oferind spectacolul enorm al lumii pe dos. Îți vine să spui: da, acesta este Creangă!”

Domnule Profesor Doctor Constantin Trandafir, LA MULȚI ANI CU SĂNĂTATE!  

Serghie Bucur