Despre istoria lungului proces al Primăriei Câmpina cu Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti, pentru redobândirea celor 202 lucrări semnate de Nicolae Grigorescu, au curs valuri de cerneală. 11 ani s-au luptat juriștii Primăriei pentru a câștiga în instanță cele 202 schiţe în creion, peniţă și laviu ale marelui pictor, iar abia după alți doi ani, municipalitatea a reuşit să intre în posesia lor.
Primăria Câmpina le-a cumparat, în 1939, de la fiul marelui artist, pentru o sumă considerabilă, la acea vreme. Municipalitatea a câştigat procesul cu MNAR, fiindcă actul de vânzare – cumpărare pe care se întemeia acţiunea juriştilor câmpineni era perfect valabil. În 2002, juristul municipiului, Paul Moldoveanu, a descoperit, printr-o întâmplare, din nişte documente găsite în arhiva Primăriei, informaţii despre schiţele cumpărate de municipalitate la finele deceniului al patrulea al secolului trecut. Atunci, în 1939, în lipsa unor condiţii adecvate pentru expunere, administraţia din Câmpina a împrumutat lucrările Muzeului „Toma Stelian“ din Bucureşti, o fostă casă particulară donată statului de fostul ministru al justiţiei şi mare colecţionar de artă. Muzeul „Toma Stelian“ a fost „nucleul“ viitorului Muzeu Naţional de Artă al Românei (MNAR), astfel că, în 1950, în timpul comunismului, lucrările au trecut în custodia MANR, unde au fost depozitate până anul trecut.
În mai 2015, schițele au fost mutate, în condiții speciale de securitate, din depozitele Muzeului Naţional de Artă al României în cele ale Muzeului Județean de Artă din Ploiești, pentru a fi păstrate până urma să fie gata spațiul special de la Câmpina. Luna aceasta, schițele marelui pictor vor ajunge în municipiul nostru, transportul lor făcându-se în condiții de maximă securitate. Ele vor fi expuse publicului într-un spaţiu muzeal corespunzător, amenajat la etajul casei Căsătoriilor. În câteva săptămâni, această locaţie va putea găzdui prima expoziţie cu lucrările lui Grigorescu, care au intrat efectiv în proprietatea oraşului nostru. Operele pictorului naţional sunt evaluate, astăzi, de către experţi la aproximativ un milion de euro, ceea ce explica şi cerbicia cu care s-a luptat în justiţie conducerea MNAR, care a refuzat să înapoieze lucrările respective, chiar dacă era evident că dreptatea nu este de partea ei.
