Știri

Ce frumos ar fi, poate, dacă…

… edilii oraşului, care sunt preocupaţi de înfrumuseţarea urbei noastre, ar lua în consideraţie şi câteva din sugestiile cuprinse în notele mele sumare. 
Bulevardul Carol I, strada principală, are plantaţi pe anumite porţiuni arbori care au crescut frumos, lucru pe care îl datorăm ultimului primar comunist, Petre Câmpeanu, care personal s-a dus la o pepinieră de lângă Bucureşti şi a adus stejari roşii. Pe partea parcului de la Milia (trebuie găsit un nume pentru parcul din centrul oraşului!), până la Liceul Forestier, nu există însă niciun arbore. Nu poţi să numeşti o stradă bulevard dacă nu are copaci plantaţi lângă rigolă. Poate ar trebui spart asfaltul din loc în loc şi făcute casete în care să se planteze arbori mai deosebiţi: platani, stejari roşii, mesteceni. Îmi imaginez cum ar arăta Bulevardul Carol cu copaci falnici pe ambele părţi şi cu bănci puse din loc în loc, pentru câmpinenii ieşiţi la plimbare. 
În partea veche a oraşului, străzile Griviţa şi Plevnei au fost în urmă cu câţiva ani modernizate. Carosabilul s-a lărgit în detrimentul trotuarelor, care au devenit înguste şi au rămas fără arborii care le înfrumuseţau. Pentru traficul auto a fost un lucru pozitiv, mai puţin însă bun pentru cei care se plimbă pe aceste străduţe liniştite, care uneori trebuie să meargă în şir indian, trotuarul fiind foarte îngust. Este aproape imposibil să se mai planteze arbori aici, însă pe strada principală, unde trotuarul este foarte larg, nu este nicio dificultate. Cele două străzi, Griviţa şi Plevnei, au devenit foarte circulate de maşini. 
Nu există treceri de pietoni, stopuri, relantisoare sau alte restricţii de viteză şi se circulă nebuneşte, motiv pentru care au fost accidente şi vor mai fi. Dacă nu eşti atent, când traversezi poţi fi lovit oricând de o maşină. Dacă s-ar pune radare, seara s-ar înregistra viteze mai mari în oraş decât pe DN1. Poate că ar fi nimerit ca serviciul de circulaţie al Poliţiei Municipale să se gândească la nişte măsuri în beneficiul tuturor participanţilor la trafic, fie el pietonal sau rutier.
O problemă este şi pe Bulevardul Culturii. Maşini puternice şi motociclete ultimul răcnet fac seara adevărate întreceri. Bulevardul, un loc deosebit, o oază de verdeaţă şi de aer curat, este sufocat şi de maşinile care parchează la societatea Electrica, la Institutul de Petrol sau la sediul Ocolului Silvic. Versantul Bulevardului, amenajat ca un parc, este străbătut de o şosea care coboară în DN1. Pentru a reda aspectul de parc liniştit al falezei care coboară spre râul Prahova, ar fi poate mai indicat ca ieşirea din oraş spre DN1 să se facă pe şoseaua care pleacă de la societatea Concordia, trece pe lângă Uzina Electrică şi ajunge la Podul lui Rache. Pentru frumuseţea locului, poate ar fi bine dacă s-ar reface fântâna de la Gura Leului, aşa cum era pe vremuri, cu un cap de leu din bronz din gura căruia ţâşnea un şuvoi de apă rece şi plăcută la gust. 
Trebuie refăcută şi scara monumentală care coboară pe terasa de la Gura Leului şi eventual mărită terasa, care nu mai are băncile mozaicate de pe vremuri. Acestea sunt probleme de urbanism pe care edilii şi arhitecţii oraşului le cunosc şi probabil că încearcă să le rezolve. O reuşită pe Bulevard este parcul pentru copii, aglomerat toată ziua, o adevărată bucurie pentru picii care stau la bloc şi nu numai. Lângă parc se remarcă şi Casa Căsătoriilor, o vilă veche restaurată foarte bine şi împodobită cu fotografii, adevărate postere cu imagini din vechiul oraş. Poate aici îşi va găsi locul şi viitorul Muzeu al oraşului. Până atunci, spaţiul generos din jur ar putea fi folosit pentru activităţi culturale. Teatrul de vară de pe Bulevard a fost demolat, dar în incinta Casei Căsătoriilor s-ar putea amenaja o mică scenă pe care trupele locale de dansuri şi actorie ar putea da seara spectacole. Am amintit de fântâna de la Gura Leului şi aş vrea să mai aduc în atenţia edililor un proiect vechi, o fântână arteziană în parcul de la Milia. Instalaţia este făcută de mult, Casa Apelor cum i se spune, mai trebuie amenajat un bazin. Poate că ar fi de folos consultarea sculptorului Alfred Dumitriu, care avea un proiect interesant pentru această fântână. 
Alin CIUPALĂ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare