După 1989, administraţiile publice locale au trecut prin nenumărate modificări organizatorice şi de structură, conform prevederilor legilor adoptate de fiecare regim politic aflat la conducerea statului în ultimii 30 de ani.
Multe dintre aceste modificări au încărcat organigramele Unităţilor Administrativ Teritoriale, generând birocraţie şi în unele cazuri chiar corupţie, în timp ce altele au limpezit traseele răspunderii şi ale deciziei conducătorilor aleşi în fruntea primăriilor, consiliilor judeţene şi prefecturilor.
Unul dintre cele mai importante servicii apărute în organigrama UAT-urilor în această perioadă, care poate fi considerat şi interfaţa administraţiei publice locale cu cetăţeanul contribuabil, este Direcţia Economică, aflată în subordinea instituţiei primarului în cazul nostru. Dincolo de faptul că Direcţiile Economicr gestionează banul public şi au un rol foarte important în alcătuirea bugetului, dar şi în derularea şi verificarea ulterioară a operaţiunilor bugetare, ele ar trebui să reprezinte şi un factor de analiză şi echilibru economic în politicile de dezvoltare a unei comunităţi.
Direcţia Economică din Câmpina are în subordine două servicii, cel de buget, finanţe, contabilitate şi cel de Impozite şi taxe locale, unde lucrează în total 29 de salariaţi. După ani de zile în care a fost condusă de economistul Gheorghe Ecaterinescu, decedat între timp, în echipă cu Eliza Oniţă (şef serviciu buget, finanţe, contabilitate) şi Marius Vişan (şef serviciu impozite şi taxe locale), Direcţia se află în prezent într-un proces continuu de întinerire pe toată linia. Astfel, noua echipă condusă de Alice Tudorache (director economic) îi mai are în componenţă pe Loredana Pulez (şef serviciu buget, finanţe, contabilitate) şi pe Cristian Birligiu (şef serviciu impozite şi taxe locale), toţi tineri cu studii de specialitate şi vârste cuprinse între 32 şi 39 de ani.
Ce a adus nou schimbul de generaţii la Direcţia Economică şi alte informaţii legate de bugetul public câmpinean am aflat în interviul următor de la Alice Tudorache, director economic.
– Spuneţi-ne câteva cuvinte despre dinamica bugetului public din ultimii patru ani. Bugetul general a scăzut ori a crescut şi care este gradul de colectare a taxelor şi impozitelor în fiecare dintre aceşti ani?
– Bugetul general este în creştere, ceea ce reprezintă un lucru îmbucurator pentru municipiul Câmpina, dat fiind faptul că impozitele şi taxele locale nu au mai fost majorate din anul 2012. Anul acesta, bugetul oraşului este de 63.937,82 mii lei, adică aproximativ 13 miloane de euro. Comparativ cu bugetele anilor 2016 (84.755,00 mii lei) şi 2017 (78.723,80 mii lei), de exemplu, este mai mic, deoarece la momentul respectiv legislaţia prevedea ca salariile personalului didactic din învăţământ să treacă prin bugetul local al UATM-ului. În prezent, aceste salarii sunt plătite de la bugetul de stat, prin intermediul Inspectoratelor Şcolare, fapt ce a uşurat sarcina administraţiei locale.
Gradul de colectare a veniturilor proprii este unul foarte bun, la nivelul anului 2018 s-a înregistrat un procent de 98,10 %, la nivelul anului 2017 un procent de 97,02% şi 98,80% la nivelul anului 2016. Pentru anul în curs, Direcţia Economică estimeaza un grad de colectare a veniturilor proprii de peste 97 %. Cu mici excepţii, câmpinenii îşi plătesc la timp taxele şi impozitele şi pentru asta le mulţumim.
– Cât la sută din bugetul public reprezintă cheltuiala curentă, cu tot ceea ce include ea, fără sumele alocate investiţiilor?
– Cheltuielile curente reprezintă o pondere medie de 85% din buget şi am să vă enumăr principalele capitole: autorităţi publice executive – cheltuieli de personal şi alte cheltuieli de funcţionare; alte servicii publice – cheltuieli de personal, funcţionare şi fond de rezervă; ordine publică şi siguranţă naţională – cheltuieli de personal şi funcţionare; învăţământ – cheltuieli cu transportul şi funcţionarea, reparaţii, asistenţă socială, burse; sănătate – cheltuieli cu personalul şi de funcţionare, transferuri către Spitalul de Psihiatrie Voila; cultură, recreere şi religie – cheltuieli cu personalul și de funcționare, transferuri către Casa de Cultură „Geo Bogza” și Casa Tineretului; asigurări și asistență socială – cheltuieli cu personalul și de funcționare, indemnizații pentru persoane cu handicap, ajutoare; locuințe, servicii și dezvoltare publică – cheltuieli cu personalul și de funcționare, reparații, datorie publică; protecția mediului – cheltuieli de funcționare, transferuri; transporturi – cheltuieli de funcționare și de personal, reparații, transport și datorie publică.
Se poate observa că la majoritatea acestor capitole există o constantă, cheltuielile cu personalul și funcționarea, care necesită un efort substanțial și inevitabil din bugetul public. Instituțiile publice trebuie să funcționeze în condiții optime și să asigure serviciile absolut necesare comunității, fie că e vorba de învâţământ, sănatate, ordine publică ori administrație publică locală. Ponderea din bugetul total a acestor cheltuieli este destul de mare, dar altfel nu cred că se poate în momentul de față.
– Care este procentul de taxe şi impozite colectat de la firme şi care este cel colectat de la populaţie?
– Veniturile din impozitele si taxele locale reprezinta o pondere de 23% din bugetul total, din care 65% reprezintă venituri aferente persoanelor juridice şi 35% venituri aferente persoanelor fizice. Bugetul public se bazează, în primul rând, pe încasările de la firmele câmpinene și în procent mai mic pe cele de la populație. Cele două tipuri de contribuții sunt importante în egală măsură, pentru că, alături de alte venituri, susțin funcționarea instituțiilor publice și implicit a proiectelor edilitare de modernizare a orașului. Și din acești bani se plătesc, de exemplu, salubritatea – ecologizarea, iluminatul public, întreținerea și modernizarea spitalelor, a școlilor, salariile noastre și multe altele. De aceea trebuie să avem o relație deschisă, de respect și în permanent dialog constructiv cu toți contribuabilii, pentru a le ușura misiunea când au nevoie de orice serviciu public.
– De ce are nevoie Câmpina de credite bancare pentru a susţine cheltuielile de investiţii?
– Creditele bancare contractate de catre municipiul Câmpina sunt destinate strict unor obiective de investiții de anvergură, care nu pot fi suportate din veniturile proprii. Pentru că se dorește realizarea unui standard de viaţă cât mai ridicat pentru cetațenii orașului, într-un timp scurt, s-a recurs la acestă soluție. Creditul contractat în anul 2019, în valoare de 25 de milioane de lei, asigură cofinanțarea şi cheltuielile neeligibile pentru proiectele de investiții finanțate din fonduri europene, dar și realizarea unui proiect de infrastructură în valoare de 10 milioane de lei.
Decizia este justificată și prin faptul că excedentul înregistrat la finalul anului 2018, în sumă de 8.798.000 lei, a fost repartizat secțiunii de dezvoltare, pentru obiective de investiţii în curs şi altor câtorva noi proiecte de maximă necesitate, pe care bugetul orașului nu le putea susține. În plus, tocmai vă spuneam mai devreme că avem cheltuieli curente destul de mari și în aceste condiții este normal să apelezi la surse financiare externe pentru a duce mai departe lucrările începute și pe cele în stadiu de proiect. Aici ar mai fi de adăugat și faptul că gradul de îndatorare, în momentul de față, este unul în limită normală – 9,02 % din cei 30% limită maximă, pentru o comunitate care are nevoie de dezvoltarea infrastructurii și de modernizare. Vă spun acest lucru pentru că am auzit multe voci care susțin că suntem înglodați în datorii și că o să avem probleme în viitor. Nu e adevărat. Dacă gestionăm bine balanța de venituri și cheltuieli, orașul își poate permite, fără probleme, un anumit grad de îndatorare.
– Există un proiect bugetar, o analiză economică, care să previzioneze dinamica încasării taxelor şi impozitelor comparativ cu ritmul/ politicile de dezvoltare a oraşului pe termen mediu şi lung? Ce şanse sunt să ştim încotro ne îndreptăm în acest sens?
– Suntem preocupați de această analiză economică. De când am venit la Direcția Economică, am studiat istoricul veniturilor și cheltuielilor din ultimii zece ani și vă pot spune că am sesizat multe anomalii datorate schimbărilor frecvente de legislație. Din păcate, în România încă nu te poți baza pe factorul predictibilitate și acest aspect aduce multe probleme într-un astfel de studiu. La întocmirea anuală a bugetului de venituri luăm în calcul atât factorii interni, cât şi cei externi care ne-ar putea influența. Dupa cum se știe, bugetul se bazează pe previziuni și are un grad destul de ridicat de incertitudine. Dacă în ceea ce privește veniturile proprii, încasate de la contribuabilii câmpineni, estimările noastre sunt foarte aproape de realitate, din păcate nu putem spune același lucru despre veniturile de la bugetul de stat, respectiv sumele din impozitul pe venit global (IVG) si cotele defalcate din TVA. Este evident că necesitațile orașului sunt în creștere, iar cheltuielile cresc proporțional cu acestea, ceea ce duce la apariția necesităţii atragerii de fonduri suplimentare. Aici se poate discuta de finanţări europene nerambursabile, credite interne, atragerea de investitori privați și multe altele.
– Sunt perspective de relaxare a fiscalităţii locale în viitorul apropiat ori de acordare de facilităţile pentru investitori? Există politici ale Direcţiei Economice în acest sens?
– Din păcate, scutirile de taxe și impozite sunt foarte clar definite prin Codul fiscal și nu includ astfel de facilități pentru potențialii investitori. Așadar, deocamdată nu putem discuta despre o relaxare fiscală la nivel local, atâta timp cât la nivel central nu există acte normative care să reglementeze acest lucru. În mod normal, dacă legea ar permite, am putea să aplicăm un set de măsuri, pe plan local, care să stimuleze investițiile și crearea de locuri de muncă. Orice loc de muncă în plus aduce venituri la buget, atât în mod direct, cât și indirect, prin creșterea puterii de cumpărare. Nu mai vorbesc de impozitele pe clădiri și terenuri, plătite de noile firme înființate. Din punctul ăsta de vedere, ne lipsește autonomia locală, în sensul că nu putem legifera pe plan local astfel de acte normative. Nu e normal să existe astfel de restricții, pentru că, în fond, noi gestionăm bugetul public și ne putem asuma astfel de politici de bugetare, care, în cele din urmă, să aducă un plus comunității. Când spun ne putem asuma, vorbesc de administrația publică locală în ansamblul ei.
– Este ştiut faptul că Direcţia Economică este una dintre interfeţele administraţiei publice locale cu cetăţenii şi că aceştia îşi doresc să interacţioneze cât mai puţin cu sistemul care le scoate bani din buzunar. În lumea civilizată, contribuabilii stau din ce în ce mai puţin în faţa ghişeului, folosind cu succes aplicaţiile online pentru a-şi rezolva rapid problemele. În ce stadiu se află Câmpina la acest capitol?
– Preocuparea mea principală, din clipa în care am preluat această funcție, a fost aceea de a îmbunătăți relația dintre serviciile publice oferite de Direcția Economică și cetățeni, relaţie cu istoric tensionat în ceea ce privește percepția de birocrație excesivă. Ne dorim o administrație publică modernă, care să răspundă cât mai rapid și mai eficient cerințelor contribuabililor. În acest sens, anul acesta vom începe implementarea a două proiecte foarte importante, respectiv a unui sistem informatic integrat şi a unui sistem de tip portal, care va asigura legatura între serviciile interne ale institutiei și interfața cu cetăţenii. Mai simplu spus, vom conecta toate bazele de date din instituție, inclusiv cu cele din Primărie și vom crea posibilitatea ca orice tip de cerere sosită online de la contribuabil să fie rezolvată mult mai repede. Azi, durata de a emite un răspuns este destul de lungă din pricina faptului că o cerere, de exemplu, trebuie plimbată prin mai multe birouri, pentru verificare, avizare și în cele din urmă returnare, sub formă de răspuns, către solicitant. Mai mult de atât, contribuabilul trebuie să ajungă de cel puțin două ori la sediul Direcției pentru a rezolva o problemă. Aceste aspecte vor dispărea odată cu implementarea celor două proiecte. Tot ce sper este să nu ne încurcăm prea tare în procedurile de licitație și achiziție a softurilor necesare – iată birocrația excesivă de care vorbeam -, și să putem intra cât mai curând posibil în noul sistem integrat. Le datorăm asta contribuabililor noştri.
– Din câte ştim, la cei 33 de ani pe care îi aveţi, sunteţi cea mai tânără persoană care a ocupat funcţia de director economic în administraţia publică câmpineană postdecembristă. Se poate spune că lipsa de experienţă în domeniul administrativ este un dezavantaj?
– Nu consider lipsa de experienţă în domeniul administrativ un dezavantaj. Faptul ca vin din mediul privat mă ajută foarte mult în activitatea de conducere a Direcției Economice, deoarece înțeleg foarte bine problemele cu care se confruntă contribuabilii, în special persoanele juridice, ceea ce îmi permite să vin în sprijinul acestora. Împreună cu conducerea administrației locale și colegii mei căutăm constant soluții de a sprijini mediul privat, deoarece acesta reprezintă, după cum am mai spus, o importantă sursă de venit pentru municipiul Câmpina. În ceea ce privește cunoștințele în domeniul administrativ, pe lângă îndeplinirea condițiilor de studii necesare ocupării acestui post, munca mea zilnică implică și consultarea și aplicarea legislației din domeniu. În plus, din toamna acestui an, voi urma cursurile unui program de master în domeniul Administrației publice și integrării europene.
F.F.
