Anul acesta, cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii a picat în aceeaşi zi atât la catolici, cât şi la ortodocşi. Se întâmplă rar acest lucru, dar în ultimii 20 de ani, din ce în ce mai des, semn (poate) că ecumenismul religios câştigă tot mai mult teren printre creştini. Prima separare radicală a creştinilor a fost în 1054 (prin Marea Schismă), eveniment ce a împărţit creştinismul în două mari ramuri, cea vestică (sau catolică) şi cea estică (sau ortodoxă), deşi tensiunile dintre creştinătatea latină şi cea greacă existau cu mult timp înainte. A urmat, la 1517, despărţirea protestanţilor (germani, la început) de romano-catolici, în urma Reformei lui Martin Luther. Dupa 1700, greco-catolicii din Ardeal s-au despărţit de ortodoxie, intrând sub jurisdicţia Sfântului Scaun de la Vatican, cu toate că slujbele greco-catolicilor seamănă foarte mult cu cele ale ortodocşilor, iar marile sărbători sunt la aceleaşi date ca şi la ortodocşi (Paştele, bunăoară). De cele mai multe ori, Paştele romano-catolic îl devansează, cu o săptămână sau maximum cinci săptămâni, pe cel ortodox, dar anul acesta, adepţii celor mai vechi culte creştine au sărbătorit împreună Învierea Mântuitorului, mort pe lemnul Crucii pentru a răscumpăra păcatele omenirii.
Cu toată această coincidenţă, la Biserica Sf. Anton de Padova, cea mai veche şi mai mare biserică romană-catolică din Câmpina, s-a strigat pentru prima dată “Cristos a înviat!”. Acest lucru a fost posibil, întrucât, de zeci de ani, slujba din Noaptea Învierii începe aici la ora 21.00, deci cu trei ore înainte ca preoţii ortodocşi să le strige enoriaşilor “Veniţi de luaţi lumină!”. Ceremonia din Noaptea Învierii a conţinut, ca în fiecare an, o procesiune în cadrul căreia preotul paroh, însoţit de credincioşi, a înconjurat curtea interioară a bisericii şi statuia lui Isus care tronează în mijlocul acesteia. Predica rostită de “Monsenior” (un preot cu o vârstă venerabilă şi o ţinută maiestuoasă, care slujeşte în biserică de câteva săptămâni, ajutându-l pe vechiul părinte paroh), i-a impresionat pe cei aproape 200 de credincioşi prezenţi.
Enoriaşii parohiei au venit în număr mare, printre aceştia aflându-se şi mai mulţi creştini ortodocşi, care puteau fi “ghiciţi” după felul în care îşi făceau semnul Crucii, în sens invers faţă de catolici.
La slujba din Noaptea Învierii şi la cea din prima zi de Paşti au participat persoane publice importante din viaţa comunităţii câmpinene (oameni de afaceri cu renume, reprezentanţi ai parlamentului judeţean, dar şi ai celui de la Bucureşti, notari etc), împreună cu familiile lor. Dintre cele mai sonore nume am putea aminti doar câteva: Cord, Anghel, Anastasescu, Bara, Muşat. O parte dintre aceste personalităţi au legături cu catolicismul prin soţiile lor, botezate în credinţa Bisericii de la Roma.
Cu toată această coincidenţă, la Biserica Sf. Anton de Padova, cea mai veche şi mai mare biserică romană-catolică din Câmpina, s-a strigat pentru prima dată “Cristos a înviat!”. Acest lucru a fost posibil, întrucât, de zeci de ani, slujba din Noaptea Învierii începe aici la ora 21.00, deci cu trei ore înainte ca preoţii ortodocşi să le strige enoriaşilor “Veniţi de luaţi lumină!”. Ceremonia din Noaptea Învierii a conţinut, ca în fiecare an, o procesiune în cadrul căreia preotul paroh, însoţit de credincioşi, a înconjurat curtea interioară a bisericii şi statuia lui Isus care tronează în mijlocul acesteia. Predica rostită de “Monsenior” (un preot cu o vârstă venerabilă şi o ţinută maiestuoasă, care slujeşte în biserică de câteva săptămâni, ajutându-l pe vechiul părinte paroh), i-a impresionat pe cei aproape 200 de credincioşi prezenţi.
Enoriaşii parohiei au venit în număr mare, printre aceştia aflându-se şi mai mulţi creştini ortodocşi, care puteau fi “ghiciţi” după felul în care îşi făceau semnul Crucii, în sens invers faţă de catolici.
La slujba din Noaptea Învierii şi la cea din prima zi de Paşti au participat persoane publice importante din viaţa comunităţii câmpinene (oameni de afaceri cu renume, reprezentanţi ai parlamentului judeţean, dar şi ai celui de la Bucureşti, notari etc), împreună cu familiile lor. Dintre cele mai sonore nume am putea aminti doar câteva: Cord, Anghel, Anastasescu, Bara, Muşat. O parte dintre aceste personalităţi au legături cu catolicismul prin soţiile lor, botezate în credinţa Bisericii de la Roma.
