Castelul „Iulia Hasdeu” găzduiește de aproape un secol Muzeul Memorial „B. P. Hasdeu”, ce poartă numele savantului care a construit edificiul în memoria genialei sale fiice dispărute prematur. El este unul dintre cele mai fascinante locuri din România, care continuă să-și fascineze vizitatorii la fel de mult ca la începuturile sale. Castelul „Iulia Hasdeu” este unul dintre simbolurile municipiului, având valoarea unui element de spiritualitate ce face legătura cu universul. De altfel, clădirea este amplasată la loc central pe stema municipiului, iar deasupra ei veghează un soare cu chip de om care aduce aminte privitorului că localitatea noastră este așezarea cu cele mai multe zile însorite din an, raportat la nivelul întregii țări. Templul metafizic de la Câmpina închinat Iuliei Hasdeu a fost locul de refugiu pentru Bogdan Petriceicu Hasdeu, după moartea unicei sale fiice, pe care a iubit-o foarte mult. Despre Muzeul Hasdeu s-au spus atâtea lucruri de-a lungul anilor (cu numeroase prezentări în presa scrisă, dar și în cea audio-vizuală), încât Castelul „Iulia Hasdeu” aproape că nu mai are nevoie de nicio prezentare. Materialul de mai jos nu are menirea de a spune prea multe lucruri noi despre castel, ci de a sublinia fascinația pe care acesta continua să o exercite și astăzi, la 120 de ani de la înălțarea sa, precum și de a evidenția numeroasele sale dotări tehnice care îl situează printre cele mai „echipate” muzee din România.
Un savant de talie internațională
B. P. Hasdeu s-a născut la 26 februarie 1838, în Cristineștii Hotinului (Hotinul se afla in Basarabia, astăzi este pământ ucrainean). Acolo şi-a petrecut copilăria. Apoi, însoţindu-l pe tatăl său în Podolia, a urmat cursurile primare în şcoli cu predare în limba poloneză. Din 1850 şi-a continuat studiile liceale la Chişinău. In mediul universitar de la Harkov, Bogdan devine un personaj cunoscut şi admirat pentru inteligenţa şi memoria sa, dar mai ales pentru uşurinţa cu care învaţă limbi străine. A urmat cursurile Facultăţii de Drept, însă a fost atras de literatură şi de domeniul istorico-filosofic. Eforturile sale de autodidact demonstrează varietatea preocupărilor care-i vor caracteriza activitatea de savant în întreaga sa viaţă. Nu şi-a terminat studiile universitare la Harkov. A sosit în România în 1856, anul Tratatului de la Paris. A fost numit judecător de Cahul, cu ajutorul lui Nicolae Vogoride, mare om de stat, dar a fost curând destituit, deoarece milita pentru unirea Basarabiei cu patria-mumă. S-a stabilit la Iaşi, unde a publicat, cu multe sacrificii personale, câteva reviste, printre care: „România” (1858), „Foae de storia română” (1859), „Foiţa de istorie şi literatură” (1860), „Din Moldova” (1862-1863) transformată, mai târziu, în „Lumina”. In septembrie 1859 a dăruit Bibliotecii Şcoalelor din Iaşi 4.000 de volume din biblioteca sa particulară. In ianuarie 1860 a fost numit profesor de istorie, geografie şi statistică la Şcoala Reală din Iaşi şi, doi ani mai târziu, profesor de istorie la cursul superior al Colegiului Naţional. Temperamentul său l-a pus în conflict cu colegii şi mai ales cu directorul colegiului, Titu Maiorescu. Adversarii săi au profitat de apariţia nuvelei „Duduca Mamuca” pentru a-i intenta un proces, acuzându-l de imoralitate. A fost exclus din învăţământ şi din funcţia de la bibliotecă. Anul 1864 a deschis o nouă etapă în activitatea ştiinţifică a lui Hasdeu: a început să publice documente pe care le-a comentat din punct de vedere istoric şi filologic. Arhiva istorică a României a apărut în 1868 cu consecinţe importante asupra destinului savantului. In 1865 s-a căsătorit cu Iulia Faliciu, din Roşia Montană (Transilvania). Publicarea Arhivei istorice a României i-a deschis o nouă cale: a fost numit director ale Arhivelor Statului (1876 – 1900) şi membru al Consiliului Permanent al Instrucţiunii Publice. Apariţia „Istoriei critice a românilor” (tomul I) a crescut prestigiul său ştiinţific şi i-a deschis porţile universitare. A ţinut primul curs la 14 octombrie 1874, un mare eveniment pentru viaţa ştiinţifică românească. Demonstra o erudiţie fără egal în România acelei epoci şi calităţi pedagogice care-i asigurau o largă audienţă. A fost şi decan al Facultăţii de Litere (1882 – 1885). Poziţia sa socială şi ştiinţifică a fost suficient de solidă pentru ca în 1877 să devină membru al Academiei Române. In 1880 şi 1881 a primit premiul „Ion Heliade Radulescu” pentru volumul al doilea, respectiv al treilea din opera sa, „Cuvente den bătrâni”. Titu Maiorescu a trebuit să recunoască meritele sale ştiinţifice şi să admită că Hasdeu era singurul care putea să realizeze o Istorie a limbii române. In 1884 Academia Română i-a încredinţat misiunea de a redacta un Dicţionar al limbii române. I-a consacrat 14 ani din viaţă pentru a acoperi mii de pagini, ajungând până la cuvântul „bărbat”. Un monument al limbii române, dicţionarul Magnum Etymologicum Romaniae, a rămas neterminat, deoarece vastul „şantier” necesita un efort supraomenesc, iar Academia şi Regele se grăbeau să se încheie lucrarea. B. P. Hasdeu avea 49 de ani când a acceptat să fie directorul unei publicaţii ştiinţifice şi literare, „Revista Noua” (1887-1895).
In 1895 a fost ales membru al Academiei de Ştiinţe din New York. Apreciat în străinătate, se bucura de prietenia şi stima unor mari savanți. Dispariţia precoce a Juliei, in 1888, răpusă la numai 18 ani de tuberculoză (boală mortală, în acele vremuri), l-a împins către meditaţia asupra morţii, înţeleasă de el ca punct de unde încep „formele” fără sfârşit care duc spiritul spre perfecţiune. Durerea l-a îndreptat către spiritism, ca pe mulţi dintre contemporanii sai. Astfel, a construit la Câmpina, intre 1894 și 1896, un castel-templu, asigurând contemporanii că planurile i-au fost inspirate de către fiica sa defunctă, o poetesă de mare talent, a cărei poezie scrisă în franceză anticipa un geniu literar. La Câmpina s-a stabilit definitiv cu soţia sa în 1897. Singurătatea a caracterizat ultimii săi ani. La 25 august 1907, după o lungă suferinţă, a trecut în neființă, într-o căsuţă din spatele Castelului. Soarta a făcut ca Hasdeu să moară la o lună după ce, peste drum de Castel, murise pictorul național Nicolae Grigorescu, cealaltă mare personalitate culturală adoptată de Câmpina, la finele secolului XIX. Trupul savantului a fost înmormântat la Bucuresti, alături de Iulia – soţia sa şi de Julia – fiica sa. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric şi om politic, Hasdeu a fost cea mai mare personalitate a culturii române din secolul XIX.
Un templu cu simboluri masonice
Este cunoscut faptul că Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838 – 1907), a fost şi unul dintre cei mai celebri masoni români, deși nu se cunosc locul și data inițierii sale. Distrus de moartea fiicei, Iulia, i-a construit la Câmpina un castel plin de simboluri oculte, în care se regăsesc şi multe elemente masonice. Hasdeu s-a numărat printre personalitățile Marii Loje Naţionale din România. El a construit mai întâi, între 1888 şi 1891, primul templu pentru Iulia, în cavoul din cimitirul bucureştean „Bellu“, iar între 1894 şi 1896 a înălţat castelul din Câmpina, după planurile dictate de fiica sa în şedinţele de spiritism. Moartea Iuliei l-a răvăşit pe Hasdeu, îndreptându-l spre ocultism. Dacă opera lui ştiinţifică a fost curmată brusc, sufletul său a trecut într-o nouă etapă de frământări şi căutari de răspunsuri. Castelul abundă de simboluri masonice: pe faţada castelului se află „Ochiul Atoatevăzător”, simbol al lui Dumnezeu; plafonul albastru al mormântului şi cupola albastră a castelului (în culoarea lor iniţială) au corespondent în simbolistica Acoperământului Lojii și reprezintă bolta cerească; mobilierul reprezenta şi el o legătură cu apartenenţa la masonerie a lui Hasdeu, semnificative fiind scaunele triunghiulare din fier, care aveau o destinaţie ezoterică. „Templul metafizic“ conține şi de alte semne oculte: camera obscură, unde aveau loc şedinţele de spiritism, uşa masivă circulară de la intrare, încadrată de două tronuri de piatră, pe care sunt săpate cele şapte reîncarnări importante ale Iuliei, fundaţia castelului turnată în forma unei cruci.
Structura castelului
Muzeul conține șase încăperi principale: Sala 1 – Salonul de primire al doamnei Iulia Hasdeu, soția scriitorului, unde se află bustul de marmură al acesteia; Sala 2 – Sufrageria, cu portretele familiei pictate în medalioane, pe pereții camerei; Sala 3 – Templul Castelului, cel mai înalt turn, care are un pronaos cu oglinzi paralele și un altar (În mijlocul turnului, unde se urcă pe trepte metalice, se află o statuie a lui Iisus, sculptată de Raphael Casciani. Războiul, cutremurele și ignoranța umană au afectat de multe ori castelul, dar statuia lui Iisus nu a fost niciodată atinsă. În această sală se pot observa și cele trei camere, cea albastră, cea roșie și cea verde, culori date de vitralii); Sala 4 – Biroul de lucru al lui B.P.Hasdeu, în care se află portretele savantului, soției și fiicei lor Iulia; Sala 5 – Camera cu cale, dedicată Iuliei Hasdeu, unde se află păpușa Iuliei, o sculptură, bustul Iuliei Hasdeu, de Ioan Georgescu, din marmură de Carrara, realizat în 1890. De asemenea, aici se afla jurnalul și caietul de matematică al Iuliei; Sala 6 – Camera obscură, unde aveau loc ședințele de spiritism, care are un porumbel de piatră, o lunetă astronomică, un sfeșnic și o statuetă a lui Iisus.
Primul război mondial a afectat Castelul Iulia Hasdeu, iar a doua conflagrație mondială agravează starea construcției până în anul 1955, când numele său este înscris pe Lista Monumentelor Istorice. Edificiul a fost restaurat între anii 1962 și 1964, Comisia Monumentelor Istorice luând decizia să-l transforme în muzeu. Grație profesorului de istorie Nicolae Simache, cel care a fondat aproape toate muzeele din județul Prahova, aici va fi deschis, la data de 9 aprilie 1965, Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu”. Afectat de cutremurul din 4 martie 1977, Castelul intră într-un lung proces de restaurări și consolidări. După ce în perioada 1977-1994 a suferit numeroase lucrări de consolidare și restaurare, la data de 17 iunie 1994, Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu” este deschis partial, și apoi, la 25 februarie 1995, el este pus în întregime la dispoziția publicului vizitator, deși lucrările de restaurare nu se sfârșiseră.
Modernizări cu fonduri europene
Anul acesta, Primăria Câmpina a depus la Agenția de Dezvoltare Regională Sud Muntenia proiectul „Restaurarea, dotarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural al obiectivului de patrimoniu Muzeul Memorial B.P. Hasdeu”, pentru obținerea de fonduri europene nerambursabile prin Programul Operațional Regional 2014-2020, prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Valoarea proiectului este de peste 15,81 milioane de lei.
„Proiectul a fost evaluat din punct de vedere tehnic şi administrativ, obținând un punctaj foarte bun: 81,33. Pe 16 mai 2017, Comisia de evaluare a vizitat Primăria Câmpina şi Muzeul Memorial “B.P. Hasdeu”, prilej cu care s-au verificat documentele şi situația de pe teren. Nu au fost probleme. Sperăm să obținem fondurile nerambursabile pentru a restaura patrimoniul mobil şi imobil hasdeian (monumentul istoric Castelul «Julia Hasdeu», toate construcțiile din parcul castelului, precum şi bunurile de patrimoniu care necesită restaurare), pentru a dota instituția muzeală cu mobilier pentru expunere, cu aparate şi tehnologie specifice unui muzeu.
Și, nu în ultimul rând, pentru a valorifica, printr-o modernă expunere, patrimoniul şi istoria castelului, folosind noile tehnologii. Se va amenaja peisagistic parcul mounumentului, se vor reface aleile, se vor pune instalații pentru iluminat, udat etc. Dacă proiectul va fi materializat, municipiul Câmpina va avea un muzeu organizat şi dotat conform celor mai înalte standarde în domeniu”, ne-a declarat Jenica Tabacu, responsabilul muzeului.
„Anul acesta s-a realizat şi Analiza de Risc la Securitate Fizică, pentru muzeu. Vom solicita, în consecință, fondurile necesare punerii în practică a măsurilor indicate de experți. Valoarea costurilor acestor măsuri a fost estimată la 10.560 euro (fără TVA), respectiv 48.576 lei. Cea mai mare parte a cheltuielilor, adică 43.838 lei, se referă la mijloacele tehnice de Securitate”, ne-a mai declarat interlocutoarea noastră. Este demn de menționat că 2517 cărți din biblioteca muzeului (majoritatea – beletristică ) au fost transferate la Biblioteca „Dr. C. I. Istrati”, pentru a fi citite de mai mulți utilizatori.
Dotări la standarde europene
Muzeul a fost dotat anul acesta cu următoarele bunuri: telefon/ fax/ copiator, laptop, imprimantă, scanner. Urmează să fie achiziționate și alte bunuri necesare pentru activitățile muzeale şi administrative (aspirator, motocositoare, freză de zăpadă ş.a.). Bugetul a fost bine proiectat, în sensul că, până în prezent, cheltuielile nu au depăşit sumele solicitate. De asemenea, s-a contractat serviciul de reparație a pianului Petrof, deținut de muzeu (contract în derulare, cu termen până la 5 noiembrie). Sistemul de monitorizare/ supraveghere video a muzeului a fost întărit prin achiziționarea unei noi centrale pentru avertizarea la efracție (2.013,48 lei, cu TVA inclus). Imobilul Castelul „Julia Hasdeu”, precum şi construcțiile din parcul monumentului au fost asigurate. Prima de asigurare este de 9.054 lei, suma asigurată fiind 8.511.630 lei (conform Raportului de Evaluare a patrimoniului imobil hasdeian, realizat în 2008), la care se adaugă 1.000.000 lei – reprezentând o clauză specială, pentru vandalism, prima fiind de 230 lei pentru această clauză. Deci prima totală de asigurare este de 9.284 lei. Perioada de asigurare este de 12 luni, de la 11/08/2017 până la 10/08/2018. În primele opt luni ale acestui an, aproximativ 16.000 de vizitatori au venit la Castelul „Julia Hasdeu”, cu 10% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Audio-ghid în cinci limbi
Muzeul Memorial „B. P. Hasdeu” beneficiază în prezent de un audio-ghid în patru limbi: română, franceză, engleză și germană, cărora li se va adăuga curând o a cincea, limba italiană. Traducerea textelor de prezentare a muzeului în limba italiană s-a realizat grație d-nei Nicoleta Veronica Tacu, a soțului său, dl Alfredo Fratello, precum şi a fiicelor lor, Chiara şi Veronica Fratello. Așadar, în următoarele săptămâni, după transpunerea textelor italiene pe audioghiduri, muzeul va dispune de audioghiduri în cinci limbi: română, franceză, engleză, germană şi italiană. Pe 11 noiembrie, cu ocazia evenimentului „Julia Hasdeu in memoriam”, va fi lansat albumul „Castelul Julia Hasdeu” în patru limbi (română, franceză, engleză, germană).
Adrian BRAD
