– deşi România este de 12 ani în Uniunea Europeană –
Noi, românii, am fost, de când ne știm, un popor de țărani și păstori, de lucrători ai pământului și crescători de animale. Nu de ecologiști, fără îndoială, mai ales că ecologia a apărut nu cu mult timp în urmă. Multora dintre noi ecologia li s-a părut probabil o toană a civilizațiilor occidentale. Acum un mileniu, se pare, circulă o legendă, strămoșilor noștri nu prea le-a plăcut să strângă fain-frumos gunoiul menajer (cu cel de la animale se făcea, desigur, agricultură), să-l îngroape în pământ, în afara cetății, ca să nu mai miroasă ca dracul și să nu devină focar de infecții. Cred că nu s-a lipit obiceiul ăsta de ei și pentru că, obișnuiți să aplice adesea tactica pământului pârjolit în calea năvălitorilor, odată cu ogoarele, ei ardeau împreună cu grânele și gunoaie de tot felul. Ca să le cadă părul din nas năvălitorilor și să le piară cheful să ne mai cotropească țărișoara. Lăsând gluma la o parte, gunoiul menajer aruncat mormane pe străzile orașelor și cetăților din Evul Mediu chiar a fost mare problemă, fiindcă a reprezentat sursa declanșării unor epidemii de ciumă, holeră etc. Deși România este de la 1 ianuarie 2007 în Uniunea Europeană, până în ziua de azi, românii au pierdut multe războaie cu colectarea gunoiului menajer, iar, de un deceniu, și cu selectarea deșeurilor reciclabile. Câmpinenii, fiind și ei români, au avut aceeași soartă. De mai multe luni de zile, Floricon Salub, operatorul de salubritate al municipiului, a pus la dispoziția beneficiarilor (cei cu contracte de salubrizare) saci menajeri din plastic, de volum mare, pentru ca cetățenii să selecteze în ei deșeurile reciclabile. Din două în două săptămâni, sâmbăta, veneau mașinile să ridice sacii cu pricina. La stația de transfer, în saci au fost găsiți pampersi, gunoi menajer, cartoane contaminate, deșeuri periculoase, doar 15% din totalul deșeurilor colectate fiind deșeuri reciclabile. Neamurile germanice au fost popoare migratoare, acum 2000 de ani, și chiar dacă nu au fost niciodată înfrânte în mod decisiv de către romani, nici civilizația romană nu s-a lipit de ele. Abia târziu, după secole, barbarii germanici au fost civilizați, fiind disciplinați cu ajutorul unor legi drastice. Cred că ar fi bine să le luăm exemplu. De fapt, ar fi singura noastră șansă.
Scurt istoric al gunoiului menajer
Timpurile preistorice. Primii oameni duceau o viață nomadă, în grupuri restrânse, pentru o anumită perioadă de timp, pentru ca mai apoi să se mute în alt loc. Gunoiul rămas era în mare parte biodegradabil, căci obiectele folosite – unelte din lemn, piatră sau os erau din materiale naturale și nu reprezentau nici un fel de pericol pentru mediu. Odată cu crearea unor așezari permanente oamenii au inceput sa se confrunte cu problema acumularii gunoiului.
Civilizatiile antice. Pentru o lungă perioadă de timp, civilizatiile timpurii nu aveau metode pentru a rezolva problema deșeurilor menajere, astfel că gunoiul era uneori lăsat în casă, iar cea mai mare parte din el ajungea pe străzi. Când mirosul devenea insuportabil, gunoiul respectiv era acoperit cu un strat de pământ sau lut, crescând astfel nivelul străzilor. În Troia, acumularea deșeurilor pe podea și pe străzi făcea necesară ridicarea acoperișurilor caselor și schimbarea intrărilor în case. În Egipt, deșeurile (provenind deseori de la familii înstărite), erau colectate și aruncate in Nil. Prima groapă de gunoi a fost produsul grecilor antici. În jurul anilor 500 i.e.n., grecii amenajau gropi municipale de gunoi și scriau legi ce prevedeau depozitarea gunoiului menajer la cel puțin 1,5 km distanță de zidurile orașului. Prin aceeasi perioada in Atena prima lege care impiedica locuitorii sa-si arunce gunoiul pe strazi a fost pusa in aplicare. Pana in 200 i.e.n., in marile orase din China au fost introduse forte de munca pentru colectarea gunoiului. Cele mai mari probleme privind deseurile menajere au aparut in Roma datorita populatiei numeroase. Familiile bogate foloseau sclavi pentru a scapa de gunoi, insa mare parte ramanea pe străzi.
Evul Mediu. În zonele urbane din perioada medievală, gunoiul era încă aruncat pe străzi, condițiile de trai în zonele dens populate fiind astfel precare. Animalele domestice, precum porcii și păsările, umblau prin gunoiul adunat pe străzi, ducând astfel focarul de infectie în casele oamenilor. Gunoiul atrăgea, de asemenea, un număr mare de șobolani, fapt ce a dus la declanșarea ciumei bubonice, boala care a decimat populatia Europei în acea perioadă. Către sfârșitul Evului Mediu, condițiile sanitare au început să se îmbunătățească datorită dezvoltării drumurilor pavate și a sistemelor de curățenie a străzilor în orașe.
Începutul anilor 1900. Civilizațiile occidentale au început să realizeze faptul că virusurile cauzatoare de boli și epidemii proveneau de la deșeuri. Astfel că s-a început o colectare regulată a gunoiului, iar străzile erau curățate de către persoane angajate special pentru această muncă. Deșeurile colectate erau depozitate în gropi de gunoi, aruncate în mare sau arse, ceea ce a condus la crearea unor probleme de mediu.
Jumătatea secolului XX. La jumătatea aniilor 1900 s-au folosit noi metode de eliminare a deșeurilor, acestea fiind acoperite în gropi de gunoi special amenajate. S-a revenit la arderea gunoiului, dar, deși volumul deșeurilor scădea, prin această metodă era afectată calitatea aerului. Oamenii nu mai refoloseau materialele, acestea fiind ușor de înlocuit, ceea ce a determinat o creștere masivă a deșeurilor și probleme majore de mediu, din cauza compușilor chimici și a altor materiale periculoase.
Managementul deșeurilor
Gestionarea deșeurilor, cunoscută și ca managementul deșeurilor, se referă la educația privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea și depozitarea deșeurilor. De obicei, termenul se referă la materialele rezultate din activități umane și la reducerea efectului lor asupra sănătății oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat. Gestionarea deșeurilor are ca scop și economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părților recuperabile. Deșeurile gestionate pot fi atât solide, cât și lichide sau gazoase, precum și cu diverse proprietăți (de exemplu radioactive), necesitând metode de tratare specifice fiecărora. În România activitatea de gestionare a deșeurilor este fundamentată pe Legea 211/2011,[1] care implementează o serie de directive ale Consiliului Europei. Coordonarea acestei activități cade în sarcina Ministerului Mediului și a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM). Campania de conștientizare că cea mai eficientă formă de tratare a deșeurilor este reciclarea lor a avut loc în Europa sub sigla celor trei R (Reducere, Refolosire, Reciclare). Deși în România s-au demarat inițiative de reciclare a deșeurilor sub acest generic încă înainte de 1989, în contextul lipsurilor din acea perioadă, acțiunea a întâmpinat rezistență, mai ales că era impusă de sus în jos.
În prezent reciclarea este reluată, dar reușita politicii de reciclare ține și de posibilitatea sortării deșeurilor, care trebuie începută chiar din prima fază, prin colectarea separată a materialelor refolosibile. Floricon Salub, operatorul de salubritate al orașului, a pus la dispoziția cetățenilor aproape 150 de puncte de colectare a deșeurilor menajere, dar și a celor care pot fi selectate și recondiționate. În plus, recent, au fost amplasate în diferite zone ale orașului peste 50 de baterii cu containere divers colorate pentru selectarea deșeurilor reutilizabile.
Deșeuri periculoase
Pentru a nu deveni periculoase, deșeurile menajere necesită un management al deșeurilor adecvat, ce presupune ambalare, colectare, transport si eliminare corecte. O soluție viabilă pentru ca deșeurile menajere să nu devină periculoase este valorificarea acestora prin reciclare, în special, a deșeurilor de ambalaje (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice). În plus, în ceea ce privește legislația de mediu din România referitoare la agenții economici ce aduc pe piața națională deșeuri. aceștia sunt obligați, conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, să desfășoare activități de colectare, transport, stocare, tratare sau valorificare a deșeurilor periculoase. Mai exact, 60 % din cantitatea de ambalaje puse pe piață trebuie valorificata, în caz contrar, aceștia sunt nevoiți să plăteasca 2 lei/kg de deșeu sub forma de contribuție către Agenția Fondului de Mediu.
Deșeurile menajere devin periculoase în anumite condiții. Ele trebuie gestionate pentru a respecta atât mediul înconjurător, cât și legislația de mediu aferentă. De la început trebuie să știm că deșeurile sunt periculoase prin natura lor și, după efectele pe care le pot genera, acestea pot fi inflamabile, toxice, iritante sau chiar cancerigene. Ele devin astfel periculoase pentru vegetatie, faună sau chiar oameni, după ce sunt abandonate pe străzi, în locuri publice, în natură sau nu sunt gestionate conform prevederilor legale. Deșeurile menajere devin periculoase atunci când au un efect negativ asupra mediului (ex. poluarea aerului, apelor), asupra sănătății populației umane, asupra animalelor și asupra plantelor. După deșeurile industriale, deșeurile menajere reprezintă al doilea risc de poluare pentru mediu și de îmbolnăvire pentru oameni și animale, mai mult sau mai puțin, în funcție de origine, dimensiune, proprietăți fizico-chimice și starea de agregare. Deșeurile menajere periculoase provenite din activitatea casnică pot fi: echipamente electrice şi electronice scoase din functiune; detergenți care contin substanțe periculoase; baterii sau deșeuri care conțin mercur; insecticide; vopseluri, cerneluri, adezivi care conțin substanțe periculoase; alimente expirate; alimente de origine animală intrate în stare de putrefacție; resturi de țigări consumate.
Economia circulară
Parlamentul European dorește ca europenii să treacă la o economie circulară, utilizând mai eficient materiile prime și reducând pierderile. Uniunea Europeană produce anual peste 2,5 miliarde de tone de deșeuri. În prezent, își actualizează legislația privind gestionarea deșeurilor pentru a promova trecerea la un model mai durabil, cunoscut sub numele de economia circulară. Fiecare cetățean european consumă anual cantități uriașe de materii prime și produce, în fiecare an, foarte multe deșeuri. Și totuși, aceste deșeuri, aceste produse și aceste materiale ar putea fi reutilizate, reparate sau reciclate. Acesta este conceptul economiei circulare, un concept promovat de Parlamentul European.
Așadar, economia circulară este un model de producție și consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult posibil. În acest fel, ciclul de viață al produselor este extins. Obiectivul este distanțarea de modelul liniar care a predominat, începând cu revoluția industrială. Omenirea a ajuns la momentul despărțirii de modelul de creștere ”luăm – producem – folosim – aruncăm”. În locul său ar urma să avem o economie circulară, unde ciclul de viață al produselor este extins, pentru a reduce utilizarea materiilor prime și producția de deșeuri. În practică, aceasta implică reducerea la minimum a deșeurilor. Când un produs ajunge la sfârșitul duratei sale de viață, materialele din care este făcut sunt păstrate în cadrul economiei de câte ori este posibil. Acestea pot fi folosite din nou și din nou, creând astfel o valoare suplimentară.
Tarifele de salubritate scad cu câțiva bani
La ultima ședință a Consiliului Local, cea din 31 ianuarie, s-a dezbătut îndelung un proiect de hotărâre privind majorarea tarifului pentru colectarea, transportul și depozitarea gunoiului menajer, majorare determinată de noua taxă șprevăzută de Legea nr. 31/2019 privind aprobarea OUG nr. 74/2018, lege intrată în vigoare la data de 17.01.2019.
Urmare a modificărilor legislative intervenite, operatorul de salubritate S.C. FLORICON SALUB S.R.L a revenit la documentația transmisă inițial și a refundamentat tariful, conform memoriului tehnico-economic și a fișei de fundamentare, anexate adresei trimise către Primărie. Modificarea propusă vizează, în principal, eliminarea în acest moment, a tarifelor distincte, având în vedere că implementarea acestei modalități de tarifare, a fost amânată de legiuitor până cel târziu la data de 30 iunie 2019, conform art.17, alin.f din Legea nr.211/2011, modificată, conform punctului 2 din Legea nr.31/2019. Prin eliminarea tarifelor distincte, așa cum rezultă din noua fundamentare, operatorul propune doar o actualizare a tarifului, cu influențele generate de modificarea salariului brut la nivel național și creșterea prețului combustibului, după cum urmează: a) persoane fizice: tariful se reduce cu 0,08 lei/persoană/lună, respectiv de la 9,74 la 9,66 lei/persoane/lună (fără TVA); b1) persoane juridice tip 1 (agenți economici și instituții publice, cu excepția Primăriei și a instituțiilor din subordine): tariful se reduce cu 0,69 lei/mc, respectiv 82,68 la 81,99 lei/mc (fără TVA); b2) persoane juridice tip 2 (Primăria și instituțiile din subordine, pentru care Primăria alocă buget pentru serviciul de salubritate) tariful se reduce cu 0,67 lei/mc, respectiv de la 80,86 la 80,19 lei/mc (fără TVA). La aceste tarife se adaugă contribuția pentru economia circulară, prevăzută de O.U.G. nr.196/2005, cu modificările și completările ulterioare, respectiv 0,64 lei/persoană/lună pentru persoane fizice și 10,50 lei/mc pentru persoane juridice tip 1 și tip 2, valori care se vor evidenția separat pe fiecare factura emisă utilizatorilor. Consilierul Monica Clinciu a propus ca taxa taxă denumită „contribuția pentru economia circulară”, în cuantum de 30 lei/tona de deșeuri depozitate la rampă, propusă de guvern prin OUG nr. 74/2018 să fie suportată din bugetul local. Consilierii au fost de acord, dar taxa se va deconta după aprobarea bugetului local, probabil în această lună. Tariful pentru gunoiul colectat de la persoanele fizice se reduce cu 8 bani, de la 9,74 lei/persoană pe lună, la 9,66 lei/persoană pe lună. Taxa pe economia circulară ar fi dus tariful pentru colectarea gunoiului la 12,25 lei/persoană pe lună.
Floricon a făcut investiții mari în ultimii ani
„Noile modificări legislative ne lasă să ne organizăm până la 31 iunie, după care va trebui să introducem tarife pentru fiecare tip de deșeuri colectate: menajer, refolosibil și selectat corespunzător, deșeuri de construcții etc. Noi am venit în întâmpinarea cetățenilor, pentru a-i ajuta să selecteze deșeurile reciclabile. Sunt 54 de baterii Floricon noi, dispuse în tot orașul special pentru selectarea deșeurilor. In afară de acestea mai sunt 147 de puncte de colectare a deșeurilor, puncte în care sunt amplasate și containere din tablă, și containere de plastic. În ultimele trei luni, angajații Floricon au schimbat o grămadă de containere vechi din aceste puncte de colectare, containere care au fost schimbate cu unele noi. În aceste puncte de colectare avem și containere pentru deșeuri menajere, dar și containere pentru deșeuri selective. Deși cele din plastic sunt mult mai ușor de spălat și de folosit de către cetățeni, am avut probleme și cu unele dintre ele, care au fost incendiate, focul distrugându-le grav. Am avut astfel de cazuri în spatele șaormeriei de la Salcie, dar și în alte locuri.
 |
| Florin Constantinescu |
Cei de la Stația de sortare de la Boldești ne primesc chiar amestecate deșeurile uscate, ca să le zic așa, care sunt: cartoanele, peturile din plastic și dozele de bere (din aluminiu). Tocmai de aceea, lucrătorii noștri de pe mașinile de strâns gunoiul selectat golesc în aceeași mașină sacii cu cele trei feluri de deșeuri amintite mai sus. Cetățenii nu știu că noi nu ne ocupăm doar cu colectarea deșeurilor. Am făcut eforturi considerabile, și vom mai face, pentru a ne dota cu utilaje care să ne ajute în eficientizarea activității. Floricon a făcut investiții foarte mari în ultimii ani. Printre cele mai importante se numără stația noastră de transfer deșeuri de la Zorile, situată lângă azilul chinologic. În prezent, ea este chiar inclusă în sistemul de management integrat al deșeurilor la nivelul județului. Stația de transfer strânge toate deșeurile din zona 7, în care ne desfășurăm activitatea, acestea ajung la niște prese care le compactează, după care sunt puse în niște containere mari, de 33-40 de metri cubi, ce sunt duse apoi la rampa de gunoi de la Boldești Scăieni. 
La stația de transfer, una dintre cele mai importante din țară, este un volum de muncă deosebit. Cu ajutorul ei ne ușurăm munca și realizăm o primă selecție, vizuală, a deșeurilor, astfel încât să nu amestecam deșeurile uscate cu cele periculoase etc. Deșeurile periculoase sunt bateriile și orice alt tip de deșeuri contaminate cu deșeuri periculoase, produse petroliere etc. De asemenea, o investiție deosebită o reprezintă achiziționarea mai multor autospeciale care pot fi văzute deja prin oraș, tocmai pentru a realiza o colectare mai rapidă și mai civilizată a deșeurilor de orice fel”, ne-a declarat directorul general Floricon Salub, Florin Constantinescu.
Adrian BRAD
Codul de culori al containerelor
Deseurile se depun separat, în functie de tipul de material!
Astfel avem containere pentru: PLASTIC + METAL, HARTIE + CARTON, STICLA, MENAJER/MIXT
Containerul cu capac GALBEN conține deseurile de ambalaje din plastic si metal:
– Recipiente de plastic pentru bauturi (PET) si cele ale produselor lactate
– Recipientele produselor cosmetice si detergentilor
– Caserole de plastic si polistiren, farfurii de plastic si pungi de plastic
– Pungi si folii de plastic folosite ca ambalaje
– Dopuri metalice
– Cutii de metal si alte recipiente metalice
– Doze si ambalaje din aluminiu
Containerul cu capac VERDE conține deseurile de ambalaje din sticla:
– Sticla alba, maro si verde
– Borcane si sticle fara capac
– Cioburi de sticla
– Alte obiecte din sticla
Containerul cu capac ALBASTRU conține deseurile de ambalaje din hartie si carton:
– Ambalaje din hartie de la alimente
– Ambalaje din carton de la alimente (lapte, suc, bomboane etc.)
– Pungi de hartie
– Cutii si ambalaje din carton simplu sau ondulat
– Hartie de scris, hartie de ambalat
– Ziare si reviste,
– Carti si caiete.
Containerul cu capac GRI conține deseurile mixte (menajere):
– Resturi de fructe si legume
– Resturi de mancare si oase
– Filtre pentru ceai si cafea
– Resturi de conserve (fara ambalaje)
– Alimente stricate (fara ambalaje)
