Câmpina, un oraş dulce ca mierea Târgului

Deschiderea oficială

Vineri, Târgul Mierii a fost deschis oficial de către primarul Horia Tiseanu, care poate fi considerat “naşul” evenimentului, deoarece prima ediţie s-a întâmplat în primul său mandat în fruntea comunităţii câmpinenilor. La inaugurare, au mai participat deputatul Virgil Guran, viceprimarul Ion Dragomir, administratorul public al municipiului, Remus Bădulescu, şi câţiva consilieri municipali. Primarul a vorbit despre tradiţia şi valoarea acestei manifestări, despre faptul că oraşul nostru este predestinat, prin istoria sa consemnată, să fie gazda unui asemenea eveniment. Apicultura are o semnificaţie deosebită pentru Câmpina, întrucât prima atestare documentară a localităţii s-a întâmplat la 8 ianuarie 1503, când un crescător de albine local, Mansul din Kympena, a fost trecut în registrul de vamă al Cetăţii Braşovului cu o cantitate însemnată de miere şi ceară de albine, pe care o adusese spre vânzare. După alocuţiunea de la inaugurare, primarul a declarat presei câteva cuvinte: “Mă bucur că oamenii au venit în număr mare să vadă ce se întâmplă pe aici. Şi, de ce nu, să cumpere miere sau diverse alte produse apicole. […] Mierea e alimentul cu care am crescut şi cu care sunt obişnuit încă din fragedă copilărie. Bunicul meu s-a ocupat de apicultură, ţin minte şi acum o imagine din copilărie, aceea a borcanului de peste 20 de litri cu o miere foarte vâscoasă, foarte parfumată, închisă la culoare, pe care o mâncam mereu cu plăcere.” 

Cel mai bun degustător de miere

Vineri, după inaugurare, s-au desfăşurat tradiţionalele concursuri “Cel mai bun degustător de miere” şi “Cel mai mare mâncător de miere”. La primul dintre ele, a participat, ca şi în unii ani precedenţi, primarul Horia Tiseanu, un cunoscător şi preţuitor al mierii. Anul trecut, edilul-şef  a câştigat locul 2, în urmă cu patru ani, a fost câştigătorul concursului, dar la această ediţie, Horia Tiseanu nu a mai urcat de podiumul concursului. Asta nu-i ştirbeşte reputaţia de “conaisseur passioné”. 

Noi credem că pur şi simplu nu s-a întrebuinţat prea tare, să nu creadă lumea că e trucat concursul. Cel mai bun degustător de miere a fost declarat city-managerul Remus Bădulescu, cu şase sortimente de miere ghicite din zece încercate. 

Un concurs periculos

Al doilea concurs, “Cel mai mare mâncător de miere”, a fost câştigat de acelaşi localnic care a reuşit această performanţă şi în precedentele două ediţii. Nea Cornel, campionul mierii înghiţite fără nicio greaţă, are în dotare, mai mult ca sigur, şi un pancreas fără cusur, care secretă insulină în doze potrivite oricând şi oricum. Pentru a treia oară, riscând o glicemie la cote diabetice, câmpineanul care bea mierea ca pe apă a plecat acasă cu o bicicletă de 600 de lei, dar şi cu 1,5 kg de miere caldă în stomac, înghiţită în 45 de secunde. 

Timpul stabilit anul trecut, 18 secunde, rămâne în continuare recordul său personal absolut. Întrebându-l în legătură cu timpul mult inferior celui din 2013, “spaima mierii” ne-a dat repede explicaţia: “Ce să-i fac, mierea asta a fost mult mai groasă decât cea de anul trecut.” Preşedintele AAVP, Mihai Apostolescu, organizatorul evenimentului, ne-a declarat că se gândeşte serios ca, începând cu ediţia din anul viitor, să nu mai organizeze acest concurs, deoarece poate fi periculos pentru sănătatea participanţilor. Anul acesta, cu chiu cu vai, s-au strâns trei concurenţi (nea Cornel şi-a declarat din start disponibilitatea, dar nu se putea face concurs decât cu trei persoane). Oricât de bine au fost investigaţi concurenţii din punct de vedere medical înaintea întrecerii (un echipaj de la Şcoala Postliceală Sanitară AMUS le-a verificat glicemia), după îngurgitarea atât de rapidă a unei căni de 1,5 kilograme, oricărui participant i s-ar putea face rău din cauza unei posibile precome diabetice.

O largă participare internaţională 

Ediţia din acest an a dovedit că Târgul Mierii a ajuns nu doar o solidă tradiţie, ci şi o manifestare de notorietate internaţională. Mai întâi, s-a auzit de Târgul Mierii de la Câmpina prin Peninsula Balcanică, apoi şi dincolo de limitele ei. Dacă, în anii trecuţi, participări internaţionale însemnau producători de utilaje şi echipamente apicole veniţi din Republica Moldova, apoi şi din Bulgaria, anul acesta au fost participanţi veniţi din Franţa (Thomas, considerat printre cei mai cunoscuţi  producători din lume în domeniu), Italia (Quarti), Turcia, Serbia, Ungaria, Bulgaria şi Polonia. Cel puţin aşa ne-a declarat, cu prea multă încredere parcă, Mihai Apostolescu, preşedintele Asociaţiei Apicole “Valea Prahovei”. Pe teren, în afară de francezii de la Thomas şi de italienii de la Quarti, noi alţi străini nu am văzut. Ceilalţi participanţi străini probabil ori erau pe drum, ori se ascundeau de noi. Sau numai i-au spus lui Apostolescu că vor veni, dar n-au mai ajuns. “Cu sprijinul municipalităţii, Târgul a crescut an de an, iar la ediţia acesta ne-a dat Dumnezeu din nou vreme bună. Am avut aproape 100 de expozanţi, asta însemnând nu doar apicultori şi producători de utilaje apicole, ci şi meşteri populari. Am avut circa 30 de standuri cu miere şi produse apicole. Suntem foarte mulţumiţi de evidenta creştere în popularitate a evenimentului nostru”, ne-a declarat Apostolescu. Numărul mare de participanţi a făcut să se umple nu doar platoul din faţa Casei Tineretului, ci şi întinsa parcare, recent amenajată, din spatele clădirii. Oricum, participarea internaţională din acest an face dovada importanţei evenimentului care îi adună la Câmpina pe crescătorii de albine şi pe cei din industria alimentară de profil. 

Colegiul Forestier a avut un stand foarte apreciat

La etaj, Colegiul Tehnic Forestier a avut un stand de prezentare foarte apreciat. Un stand cu elementele din lemn ale echipamentelor necesare apicultorilor, dar şi cu produse de artizanat şi prăjituri făcute din mâinile pricepute ale câtorva eleve prezentatoare.

 “Avem un stand cu echipamente apicole realizate în atelierul liceului nostru, dar şi cu produse manufacturate realizate de câteva eleve ale noastre care fac, de ani de zile, muncă de voluntariat. Ele vor merge într-un schimb de experienţă în Franta, iar pentru a face rost de banii de drum, îşi prezintă aici o parte din produsele creaţii proprii, care se vând foarte bine. Majoritatea exponatelor sunt prăjituri cu miere, ca să nu ieşim din specificul manifestării”, ne-a declarat Adrian Şovăială, reprezentantul Colegiului Tehnic Forestier. 

Cel mai bun producător de miere, câmpineanul Gheorghe Mihai

Cel mai bun producător de miere la această ediţie a fost declarat câmpineanul Gheorghe Mihai, un apicultor cu doar trei ani vechime în breaslă, lucru ce atestă faptul că apicultura poate fi practicată cu bune rezultate şi de către aceia care nu au foarte multă experienţă în domeniu. Totul este să respecţi cu stricteţe regulile. Şi, mai mult, să respecţi albinele şi să le îndrăgeşti ca pe nişte animale de companie. L-am întrebat pe Gheorghe Mihai de ce a fost mierea sa cea mai apreciată de juriul extrem de exigent. “Pentru că eu am căutat să mă duc cu albinele în zonele cele mai ecologice accesibile, pentru că nu mi-am bătut joc de munca albinelor şi de munca mea. Institutul Apicol din Bucureşti, după probele pe care le-am trimis, mi-a confirmat că am o miere bio. Eu nu umblu cu şmecherii, cum mai fac unii, am adus mierea exact cum am extras-o. Exact cum a lăsat-o Dumnezeu. Am 60 de stupi şi îi îngrijesc cu multă dragoste. I-aş sfătui pe câmpineni să renunţe la zahăr, pentru că e plin de chimicale, deci foarte toxic, şi să folosească numai miere; la prepararea mâncărurilor, la cafea, la ceai, la ce vor ei. Numai să nu mai folosească zahărul din comerţ, dacă ţin la sănătatea lor. Aş mai sublinia şi o problemă pe care o întâmpinăm în unele localităţi, când mergem cu albinele în pastoral, unde unii primari (nu toţi, recunosc, majoritatea ne respectă), pretind să le dăm şpagă ca să ne primească. Am avut probabil şi noroc la câştigarea concursului, de vreme ce un cumătru de-al meu, care m-a iniţiat în tainele apiculturii, care mi-a fost profesor, cum ar veni, a fost la şase locuri distanţă de mine. De aia eu zic că în apicultură, mai mult ca în orice alt domeniu, elevul poate să-şi întreacă profesorul”, ne-a declarat producătorul care a adus cea mai bună miere la această ediţie a Târgului. A.N.