Horia Laurențiu Tiseanu, primarul municipiului Câmpina, a acceptat să stea de vorbă cu noi despre cum a evoluat orașul sub administrația sa, cu bune și cu rele. Aflat la finalul celui de-al patrulea mandat ca primar, Tiseanu a creionat un tablou complet al lucrărilor realizate, pe domenii, dar a atins și subiecte mai sensibile precum starea străzii Doftana, cinematograful, Calea Dacia sau turnul înclinat.
„Noi nu puteam să modernizăm Calea Doftanei pentru că trebuia introdusă canalizarea. Am preferat să păstrăm strada nemodernizată, s-o tot cârpim în fiecare an și să suportăm nemulțumirile cetățenilor“
- Ce a însemnat pentru dvs. să fiți primarul Câmpinei în ultimii 16 ani? Cum era Câmpina în 2004 și cum este ea acum?
Câmpina arăta altfel acum 16 ani. În această perioadă s-au realizat foarte multe lucrări, infrastructura municipiului, dar și serviciile pe care primăria le oferă s-au dezvoltat mult. S-au utilizat fonduri europene – un surplus valoros la bugetul local, dar și fonduri guvernamentale. În acest moment, Câmpina este un municipiu frumos, un municipiu vizitat. Personalul a crescut destul de mult pentru că au crescut și sarcinile pe care le-am primit de la administrația județeană sau centrală. S-a înființat Poliția Locală care avea, la început, 80 de angajați, iar acum a ajuns la 40 în urma unei dimensionări în funcție de populație. Am preluat spitalele, o parte din învățământ și am creat compartimente noi. De la 150 de angajați câți erau în perioada de început, am ajuns la peste 400 de oameni, cu asistenții personali incluși și cu toate serviciile publice pe care le avem: Poliția Locală, Direcția Economică și Asistența Socială.
- Cum ați sprijinit companiile locale din oraș?
Cea mai importantă facilitate pe care am acordat-o companiilor este acea reducere a impozitelor pentru clădiri, terenuri și autovehicule, de 10%, dacă sunt plătite până la primul termen. Iar dezvoltarea comunității de antreprenori am sprijinit-o alocând niște terenuri pe care s-au realizat niște societăți comerciale – am exemplul celui din spatele stadionului unde sunt două service-uri auto cu parcări și un atelier de tâmplărie. Terenurile aparțineau domeniului public, dar prin vânzare, dintr-o zonă neutilizată unde se depuneau gunoaie și deșeuri din construcții a devenit o mică zonă industrială.
Am fost alături de societăți de-a lungul timpului, spre exemplu de Turnătoria Centrală Orion căreia i-am acceptat toate planurile de reorganizare prin eșalonarea impozitelor, chiar dacă acum societatea a dat faliment. De asemenea, ne-am asociat cu societăți comerciale pentru realizare unor PUZ-uri astfel încât formalitățile să decurgă mult mai repede.
Totodată, am venit în sprijinul lor când au dorit să închirieze terenuri, am ajutat terasele, mai ales în contextul pandemiei, prin suspendarea chiriilor și apoi aplicarea unei reduceri de 50%.
- Ce realizări a obținut municipiul Câmpina sub administrația dvs.?
Cea mai importantă realizare este asfaltarea străzii Bobâlna, iar acum urmează Calea Doftanei.
- Când va fi gata și Calea Doftanei, o altă stradă importantă a orașului?
Calea Doftanei este o mare provocare. După lupte seculare, care au durat vreo 4 ani, societatea Hidroprahova are, în sfârșit, un contract cu o societate comercială – Kato (n.r. cu sediul în Ploiești), pentru realizarea canalizării. Aceasta continuă contractul întrerupt în noiembrie 2015 (n.r. Era atunci societatea Cast Bănești responsabilă de lucrări).
Vreau să subliniez că nu a fost vina noastră că Hidroprahova nu a avut un contract cu o societate. Noi nu puteam să modernizăm Calea Doftanei pentru că trebuia introdusă canalizarea. Am preferat să păstrăm strada nemodernizată, s-o tot cârpim în fiecare an și să suportăm nemulțumirile cetățenilor. În acest moment, în sfârșit lucrările au fost reluate, începând de la Carol I, pe strada Republicii și acum se continuă cu Calea Doftanei, iar în paralel se realizează și pe Tudor Vladimirescu. Tot Kato va face apoi modernizarea străzilor. Termenul de finalizare este stabilit pentru mai 2021. Lucrarea este amplă, Calea Doftanei are o lungime de peste 4 km – se va introduce canalizarea până la pod la Telega. Știu că este o situație care nemulțumește cetățenii, ne cerem scuze pentru că a trebuit să circule atât timp pe o stradă foarte denivelată, dar nici nu puteam să ne batem joc de banii publici să modernizăm strada și apoi s-o spargem din nou pentru canalizare.
- Ați tras la răspundere, în vreun fel, societatea Hidroprahova?
Avem un milion de scrisori către Hidroprahova, discuții, din păcate nu am găsit cadrul legal prin care să tragem la răspundere societatea pentru că nu a realizat canalizarea și, astfel, noi nu am putut să modernizăm strada. Atunci, ne-am limitat doar la a presa societatea și a-i prezenta constant nemulțumirea cetățenilor.
- Ce alte străzi urmează să fie modernizate, după Calea Doftanei?
Mai este strada Voila care, de asemenea, nu are canalizare și de aceea nu am modernizat-o. Și această stradă arată rău, este denivelată, asflatul e faianțat, iar trotuarele sunt prăbușite, aproape că nu mai există pe anumite zone. Evident că sunt nemulțumiți cetățenii, dar nici acolo nu puteam face modernizarea străzii.
Mai există strada Orizontului, care și ea arată foarte rău, plus alte străduțe mai mici. Ca exemplu de cum ar trebui să decurgă lucrurile, pot să dau strada Dealului, care are un tronson în pantă foarte mare pe care se realizase canalizarea, însă numai tubul colector. Aici a fost prima stradă pe care cei de la Kato au reluat lucrările, au introdus branșamentele și noi am modernizat strada. Cei care stau în partea de est a cartierului Voila urcă acum pe Dealului pentru că arată mai bine decât traseul principal.
De asemenea, în afară de modernizarea străzii Bobâlna, mai avem realizată, chiar de la finalul lui 2016, strada Arinului, aleea Popasului, 1 Decembrie (reasfaltată în totalitate după ce s-a introdus o conductă de gaze), str. Golești, o alee din str. Romaniței, str. Parcului – o lucrare de peste 1 milion de lei. Aici nu pare o lucrare importantă, dar este o stradă foarte lungă, ce pleacă din zona fostului bazin acoperit de înot și merge până la unitatea de jandarmi, în spatele cartierului Tinerilor din UE. Această lucrare a fost realizată cu fonduri guvernamentale și reprezintă o bună arteră de comunicație paralelă cu strada Erupției. De asemenea, au mai fost modernizate străzile Toma Ionescu și Tineretului (aici lucrarea a durat mult pentru că a fost și un accident mortal).
Pentru siguranța circulației, văzând că numărul de autovehicule a crescut constant, am introdus un sistem de supraveghere video a 15 intersecții cu 32 de camere de luat vederi și 5 camere LPR. Acestea din urmă au o rezoluție foarte bună și pot identifica numerele de înmatriculare. Le-am montat inclusiv la intrările în orașe (Calea Dacia, Lunca Cornului) și dacă există accidente, poliția rutieră nu ezită să ne ceară informații.
De asemenea, crescând numărul de autoturisme a crescut și numărul de accidente și s-a impus să realizăm semaforizări în diverse intersecții, fie centrale – pe str. Griviței, B-dul Culturii/Plevnei, Ana Ipătescu/ Toma Ionescu sau artera care merge către Turnătorie (C-tin Stere/Conductelor). Dacă este nevoie, vom introduce și în alte intersecții, cum ar fi Ana Ipătescu/Maramureș, unde s-au întâmplat accidente, sau pe Cuza/Tudor Vladimirescu.
Nu e de preferat să introducem semaforizări, dar o facem la solicitarea Poliției Rutiere.
Totodată, în acest mandat s-au modernizat parcări pe strada Maramureș, dar și la intersecția Murgului/ Ana Ipătescu.
- Se pot introduce niște soluții noi pentru parcări în centrul orașului care a devenit din ce în ce mai aglomerat?
Situația parcărilor este dificilă în majoritatea localităților din România. Municipiul Câmpina are o particularitate – e un municipiu dens și nu avem posibilități de extindere pe orizontală, ca urmare trebuie să ne descurcăm în spațiul existent. Una dintre propuneri pentru viitor este realizarea unei parcări în spatele pieței centrale, unde a fost un bazar, cu aproape 50 de locuri.
- V-ați gândit să faceți o parcare supraterană în Câmpina?
Am încercat să facem o astfel de parcare acolo, dar costa foarte mult, iar numărul de vehicule acoperit era destul de mic. Serviciul de piață va realiza această parcare cu bani de la primărie. Astfel, degrevăm parcarea centrală, din fața supermarketului, care e supraaglomerată.
Suntem în curs de introducere de parcometre în zona centrală unde se poate plăti cu bani cash (pui un bilet în bordul mașinii), online, cu cardul sau cu telefonul. În acest fel, eficientizăm plata parcărilor și le facem mai accesibile. Poliția Locală și cei care lucrează în parcare vor verifica dacă sunt plătite.
Ne gândim și la alte posibilități de extindere, nu sunt multe – de exemplu, în parcarea din spatele BCR-ului este un teren care a fost retrocedat și vrem să-l cumpărăm pentru a dobândi încă 10 locuri de parcare. De asemenea, și lângă școala B.P. Hasdeu este un teren pe care vrem să-l cumpărăm tot pentru parcări. Am găsit în Spania o idee pe care vreau s-o aplic și pentru Câmpina. Acolo, toate clădirile noi care se construiau, mai mari, aveau parcări subterane. Vom impune și noi acest lucru, de acum încolo, pentru clădirile care se vor construi în oraș. Dăm și un exemplu de utilizare eficientă a spațiului cu blocul de necesitate, situat în zona IRA, care are parcare subterană.
În acest mandat am construit corpul C2 și pasajul pietonal dintre cele două corpuri. Este o construcție frumoasă care dă un aspect civilizat zonei, față de cum era cu ani în urmă. Apropo de începuturile mandatelor mele, acolo erau niște tarabe în aer liber unde se vindea brânză, iar acum s-a schimbat cu totul aspectul și sunt alte condiții pentru cumpărători.
O lucrare foarte importantă realizată în acest mandat, dar care din păcate nu este vizibilă pentru că este în pământ – conducta de aducțiune de 400 mm de la stația de pe râul Doftana, aflată pe partea dreaptă a podului de la Telega, care preia apa potabilă și o duce în toată partea de est și sud a municipiului (Turnătorie și Slobozia), până pe strada Ecaterina Teodoroiu, la intersecție cu Calea Doftanei. Era o conductă veche pe care am înlocuit-o cu fonduri de la Banca Mondială, cu o co-finanțare și din partea noastră. Avem acum o conductă nouă, din polietilenă, cu pierderi zero. Înainte era o conductă de metal cu multe pierderi. Din aceasta pleacă o conductă magistrală (din Calea Doftanei până pe B.P. Hasdeu și apoi se ramifică în restul municipiului). Au mai fost înlocuite și alte conducte de distribuția a apei în oraș, astfel încât nu mai au pierderi. Se face economie de apă, dar avem și mai multă siguranță pentru sănătatea cetățenilor. Hidroprahova ar trebui să ne dea o medalie pentru că am făcut o lucrare frumoasă din alte fonduri decât ale societății.
O bună realizare a acestui mandat sunt cele peste 40 de containere închise pentru colectare selectivă, amplasate în Câmpina. Pentru locuințe individuale distribuim saci galbeni și verzi și pot spune că din ce în ce mai multe gunoaie se colectează selectiv. Am ajuns, în sfârșit, la performanța uluitoare, la care nu credeam că vom ajunge, să economisim 50% din gunoiul menajer prin colectare selectivă. În acest fel, municipiul Câmpina nu mai plătește acea amendă pe care o avea tradițional la Administrația Fondului pentru Mediu, ca o penalitate pentru că nu colectam selectiv. 2020 este primul an în care nu o mai plătim. Dar procesul de instruire și de obișnuire a cetățenilor cu colectarea selectivă continuă.
- Totuși, sunt destul de mulți câmpineni care au un singur coș de gunoi acasă și duc totul la habă, fără să separe deșeurile.
Conduita mea a fost preventivă și nu am vrut să intrăm direct cu amenzi. Am vrut să informăm cetățenii, să-i instruim, să le spunem că așa e bine. Va veni și momentul în care vom acorda tarif penalizator asociației sau cetățeanului care scoate la poartă gunoi amestecat. Când va simți la buzunar această diferență, cred ca va fi convins s-o facă. E ușor să acorzi amenzi, dar o astfel de schimbare este destul de grea, nu poate fi făcută într-o zi sau o lună. Vom continua cu campanii de promovare și de informare.
Mai avem și o performanță care nu e plăcută, dar e necesară. Am cumpărat trei camere de luat vederi autonome, cu acumulatori, pe care le instalăm în diferite zone și îi surprindem pe cei care aruncă gunoaie în locuri nepermise. În zona cimitirului de pe Câmpinița am descoperit 25 de persoane care au venit cu mașini și au depus gunoaie lângă containerele pentru colectare selectivă. Toți au fost amendați. Avem acum toate condițiile de a colecta selectiv.
De asemenea, avem niște containere metalice de mari dimensiuni pe care le-am pus pe strada Parcului și pe strada Arinului unde se pot colecta deșeurile din construcții și cele voluminoase, mobilă, în mod gratuit. Astfel, nu ar trebui să mai existe gunoaie depozitate aiurea. La un moment dat, vom intra și cu amenzi, așa s-a făcut și în Germania sau în alte țări.
- În ce fel ați sprijinit medicii din Câmpina și întregul sistem sanitar local în acest mandat?
În domeniul sănătății, la cabinetele medicale ale medicilor de familie din Câmpina am făcut tot felul de reparații, înclusiv am amenajat o parcare lângă un cabinet pe Calea Doftanei. Am încercat să fim alături de medici, chiar și în pandemie, am distribuit materiale dezinfectante, măști și mănuși.
La Spitalul Municipal, cu fondurile primăriei s-a reabilitat secția de pediatrie care rămăsese de mai mult timp nemodernizată, parțial blocul operator și secția ATI care, din păcate, în această perioadă este foarte utilizată, în contextul pandemiei. De asemenea, am acordat o co-finanțare spitalului pentru o aparatură care a venit de la Ministerul Sănătății. A fost în valoare de vreo 600.000 de lei, un procent de 10%, dar vă dați seama că aparatura a fost de multe milioane.
- Care este situația spitalului, în prezent, în legătură cu statutul de unitate-suport COVID?
A fost un moment de stagnare a numărului de îmbolnăviri și la spital, fiind un număr mic de pacienți cu COVID, am făcut o întâlnire cu directorul DSP și cu Prefectul pentru a face două linii de acces pentru bolnavi COVID și non-COVID. Exact când găsisem niște soluții, eventual să ducem bolnavii de coronavirus la spitalul de pe strada Vasile Alecsandri, lângă pompieri, iar spitalul să revină la normal, a crescut foarte mult numărul de îmbolnăviri, iar de la Ploiești au început să vină zeci de pacienți. Acum nu se mai pune problema schimbării destinației spitalului.
- Ce să facă atunci câmpinenii care au probleme de sănătate și nu au acces în spitalul din orașul lor?
Să apeleze la 112. Ei pot fi duși la Spitalul Câmpina unde se face un triaj afară, în două containere pe care primăria le-a donat. Dacă se descoperă o urgență majoră, bolnavul va fi operat la Câmpina, altfel este transferat la Spitalul Județean din Ploiești.
Am reușit doar să deschidem policlinica unde se pot face consultații la toate cabinetele medicale, cu programări.
Din păcate, spitalul a rămas COVID și este plin de bolnavi, mulți în stare critică. Îmi spunea dr. Tiu recent că a adus ventilatoare, iar spitalul aproape că gâfâie pentru că nici numărul de doctori nu e foarte mare. Întotdeauna am avut un deficit de medici, s-a acoperit necesarul la limită, dar sunt atâtea cazuri încât medicii încep să fie obosiți, ținând cont că lucrează echipați complet.
Vreau să apreciez eforturile medicilor și asistentelor care mult timp au fost huliți că nu aveau decât unul, doi pacienți. Ei lucrează foarte greu în echipament și se expun unui pericol foarte mare.
Noi am acordat spitalului 12 locuințe din blocul de necesitate și sunt medici care locuiesc acolo acum, unii dintre ei nu vor să se ducă acasă pentru că vor să-și protejeze familia.
- Cum ați gestionat problemele apărute în oraș în perioada pandemiei?
Comitetul Local pentru Situații de Urgență a luat hotărârile necesare și am păstrat municipiul Câmpina cu puțini bolnavi. Câmpinenii au înțeles să respecte condițiile sanitare, dar avem și focare de neîncredere, oamenii consideră că virusul nu există și că nu trebuie să se ferească. Am dat echipamente medicilor de familie, sume de bani școlilor care au susținut examene. Avem și la primărie o persoană testată pozitiv, de la Asistența Socială, dar se derulează o anchetă și s-au identificat toți contacții direcți care acum stau acasă. Boala are o transmitere comunitară, se poate lua de oriunde. De aceea, sfatul meu e ca fiecare cetățean să respecte normele sanitare, începând de la spălatul pe mâini și până la purtarea măștii în toate spațiile comune și distanțarea socială. Să ieșim mai puțin, să nu facem întâlniri dacă nu e strict necesar. Să ne protejăm pentru că urmările pot fi nebănuite.
- Care sunt obiectivele pe care le-ați mai realizat în acest mandat?
O altă realizare este amenajarea unui teren multifuncțional în Slobozia, cu acces gratuit care este foarte folosit, de aceea voi propune Consiliului Local să scoatem și taxa de la terenul de lângă bazinul de înot, astfel încât să poate intra acolo orice tânăr să joace mini-fotbal, tenis sau baschet.
De asemenea, am amenajat skatepark-ul care preia și el o parte din copiii care vor să-și arate măiestria cu role, cu o placă sau cu bicicletele. Nu e un loc central, dar vin mereu tineri care fac acrobații.
Am reușit să mutăm Soldatul, după multe discuții, pro și contra, în Parcul Trandafirilor care urmează să fie amenajat, iar în parcul Regele Mihai este acum o lucrare monumentală cu cele trei panouri votive, foarte utile pentru cei care ne vizitează pentru că au ocazia să afle lucruri interesante din istoria noastră.
La Casa de Cultură s-au făcut câteva investiții pentru iluminatul exterior, un sistem de supraveghere video și reparația scărilor, iar la Casa Tineretului s-a făcut o lucrare mai amplă de reparare a fațadei, a aleilor și căilor de acces. Urmează să fie realizate și lucrări la interior de amenajare a scenei și a scaunelor.
Am combătut alunecări de teren pe Sulfinei și Păcii, două alei din Calea Plevnei. Din păcate, alunecările de teren pe Plevnei sunt continue, iar lucrarea este de vreo 11 milioane de lei. Sperăm ca în viitor s-o realizăm, deși nu ne-am bucurat de sprijinul prefecturii și al consiliului județean cu toate că am făcut multiple solicitări de fonduri.
Iar în ceea ce privește infrastructura imobiliară, blocul de locuințe de necesitate este o realizare valoroasă, cu 72 de apartamente. Din păcate, nu a fost ocupat de cetățeni care locuiesc în blocurile afectate de cutremure, deși am dus o muncă de lămurire de vreo 4 ani. Nu vor să se mute, în consecință ne-am gândit să-i schimbăm destinația, să-l distribuim ca locuințe cu chirie. Bineînțeles, vom păstra acele 12 apartamente ca locuințe de serviciu, pentru medici.
În acest mandat a fost renovat și Căminul Energetic, parterul și etajul 1, obținând 28 de locuințe moderne. Era în paragină, conducte sparte, deșeuri depozitate – acum locul arată civilizat, atmosfera e cu totul alta.
E o realizare și contractul de sponsorizare cu OMV-Petrom care ne-a dat un teren de 10.000 mp la intersecția străzilor Industriei și Orizontului. Ne-am gândit să construim o clădire și să mutăm acolo sediul Ambulanței și al Poliției Locale. Chiar și cumpărarea terenului de 2.450 mp aflat în fața Turnătoriei Centrale este o realizare pentru că acel loc de joacă și de odihnă a rămas al nostru, altfel exista riscul să fie vândut.
Avem și câteva proiecte cu fonduri europene în implementare: restaurarea muzeul Hasdeu; creșterea eficienței energetice – blocul 12 de pe strada Victoriei se izolează termic cu bani europeni, la fel și Spitalul Municipal și Colegiul C-tin Istrati; soluții pentru reducerea birocrației – un proiect care în toamnă va fi gata și va permite accesul mult mai facil al cetățenilor la activitatea primăriei prin Internet. Se pot depune orice fel de solicitări online, iar răspunsul se primește tot pe Internet. Tot online se poate vedea locul unde s-a oprit o hârtie, la ce departament. Totodată, avem posibilitatea de a stoca până la 10.000 de fișiere într-o arhivă operativă și putem da acte recente mult mai rapid.Informatizarea primăriei este un proiect care mai ales acum, în perioada pandemiei, va fi extrem de util pentru că oamenii pot obține documente de acasă.
Mai avem și alte proiecte aflate în etapă de contractare: eficientizarea energetică a blocului 7 de la ABC, construirea unei grădinițe, reabilitarea și extinderea sistemului de iluminat public și încă trei proiecte în stare de evaluare: realizarea unei săli de sport la școala B.P. Hasdeu, reducerea emisiilor de carbon prin introducerea de linii de transport în comun cu autobuze electrice. Practic, vom avea un transport local performant care să ajute cetățenii să-și lase mașinile acasă, să vină cu autobuzul la serviciu. Pe agenda primăriei mai sunt și proiecte de realizare de locuințe în zone defavorizate.
- În opinia dvs., ce mai este de făcut pentru Câmpina?
În primul rând de finalizat infrastructura stradală: Calea Doftanei, Voila, Orizontului pentru că oamenii sunt nemulțumiți. Apoi, orașul ar trebui să devină smart, dar nu e suficient să pui niște modem-uri wi-fi pentru accesul la Internet în parcuri. E nevoie de o modernizare electronică a municipiului astfel încât viața oamenilor să fie mai ușoară – avem exemple de smart city la Cluj, Oradea.
De asemenea, tentația e mare de a dezvolta turismul, de a deschide orașul prin punerea în valoare a monumentelor istorice, cum e capela Hernea, galeriile unde a existat fosta vamă, astfel încât să atragem cât mai mulți turiști. Ar trebui să realizăm un muzeu al municipiului – avem două locații unde îl putem înființa astfel încât Câmpina să devină un oraș turistic.
- Să discutăm și despre câteva subiecte dureroase pentru câmpineni, iar primul pe lista noastră este cinematograful. Câmpina este, în continuare, un municipiu care nu mai are deloc cinema. Ce se întâmplă cu vechiul nostru cinematograf?
Cinematograful nu este în proprietatea noastră, noi am încercat să-l preluăm. A existat un cadru legal dar, din motive care-mi scapă, am fost ocoliți. Am cerut cinematograful, ni s-a spus că ni se dă de către Regia de Film, ne-au anunțat că vor veni să ni-l predea, a fost și o hotărâre de guvern prin care cinematograful trecea în proprietatea noastră. Dar ne-au dat niște pretexte jenante că nu au motorină să vină cu mașina până la Câmpina. I-am informat că le trimitem noi mașină. Nu au vrut să vină. A fost doar un pretext. Asta se întâmpla acum 3-4 ani. Între timp a apărut o hotărâre de guvern prin care se spunea că în următoarele localități, printre care și Câmpina, întrucât nu există interes pentru preluarea cinematografului, nu se mai predă administrațiilor locale. Nu pot să cred decât că cineva a manipulat această preluare astfel încât altcineva să fie proprietar și nu noi. În prezent este închiriat unei societăți comerciale care nu cred că are bani și interes să-l renoveze. Nu se întâmplă nimic acolo. Vom încerca, din nou, să-l preluăm.
- Veți trece de Regia de film, vă duceți direct la minister?
Da, mergem direct la Ministerul Culturii pentru că nu e normal ce am pățit – ne-a fost refuzată predarea într-un mod copilăresc. A fost jenant să ne spună că nu au bani de motorină de la București la Câmpina.
- Așadar, deocamdată rămâneți împotmoliți în hârtii…
Împotmoliți în alte interese, ale cuiva… nu ale noastre.
„Am fost prea naiv de multe ori și n-am știut să înțeleg niște dedesubturi. Nu știu dacă aș fi putut să fac ceva, dar aș fi încercat“
- Cu turnul înclinat vă dați bătuți?
Am pierdut procesul într-un mod eroic acum doi, trei ani. Nu am înțeles de ce l-am pierdut. Hotărârea instanței are caracter de lege, ca urmare Consiliul Local a pornit o acțiune de expropriere care durează ani de zile, e în desfășurare. Dacă se va realiza, după ce îl vom prelua, vom vedea ce vom face cu el. Probabil trebuie să dărâmăm vreo 3 etaje și apoi să realizăm locuințe, birouri… Cred că mai dureazâ câțiva ani, exproprierile sunt dificile în România, se ajunge de cele mai multe ori în instanță.
- Cu satul de vacanță ce se mai întâmplă?
Acolo nu mai există nimic, a rămas doar cu curte frumoasă cu arbori și ne-am gândit să facem pista de aeromodelism pe care trebuia s-o amenajăm vizavi de Oscar, dar la solicitarea mai multor vecini care s-au arătat deranjați de zgomot produs de aeromodele, o vom muta aici. Mai putem dezvolta niște terenuri de sport, să redevină o destinație de agrement pentru tineret, dar înseamnă bani mulți. Cred că trebuie să facem și o consultare publică pentru satul de vacanță, să vedem ce și-ar dori câmpinenii să realizăm acolo – e o zonă naturală superbă.
- Procesul cu Calea Dacia când va fi gata?
Procesul cu Calea Dacia a fost și va fi exploatat electoral. Am fost acuzat la ultimele două ședințe că am propus hotărâri electorale tocmai pentru că veneam cu proiecte finanțate prin POR care momentan sunt suspendate din cauza acestei corecții. Eu mă gândesc că la Înalta Curte vom câștiga și atunci toate aceste proiecte vor fi deblocate. E un termen până la sfârșitul anului și sper ca până atunci vom derula acest proces și vom avea câștig de cauză. Încă nu s-a stabilit primul termen, dar nu are cum să dureze prea mult. Noi am mai câștigat la Înalta Curte un proces tot cu Ministerul Dezvoltării pentru o corecție mai mică, de 1,4 milioane de lei, tot pentru Calea Dacia. Dacă pierdem procesul, nu e nicio problemă, acordăm banii pentru această corecție, cei 5,5 milioane de lei, însă nu toți odată, legea ne permite să facem o eșalonare pe 5 ani. Nu știu de ce Ministerul privește astfel lucrurile, ei ar trebui să fie interesați să cheltuim bani europeni.
- Ce vă reproșați în acești 4 ani de mandat sau în cei 16 ani de când sunteți primar în Câmpina?
Au fost și multe lucruri pe care le-am propus și nu le-am realizat. Poate că am fost prea generos de multe ori, poate am privit cu multă indulgență niște probleme și trebuia să fiu mai intransigent, dar așa e firea mea – am mers pe o conduită preventivă, nu am știut să dau cu parul nici în angajați, nici în locuitori și am încercat ca toată lumea să fie mulțumită. În rest, tot ceea ce am făcut, am făcut pentru municipiul Câmpina. Pentru mine primăria a fost un pariu continuu. Să știți că e un consum de energie uriaș, numai cine e primar știe cât e de greu, dar nu mă vait pentru că eu am vrut să fiu primar și îmi asum această responsabilitate.
- Aveți regrete?
Nu pot să zic că sunt întâmplări pe care să le regret generate de atitudinea mea. Eu tot ceea ce am făcut, am încercat să fac bine. Poate am fost naiv de multe ori și nu am înțeles niște lucruri. De exemplu, mă gândesc la tarife. Când pe vremuri Hidroprahova ne-a impus o strategie de tarifare, noi, toți primarii de acolo, 12 câți eram, am aprobat-o cu bună credință, crezând că este o strategie bună, după care reversul a fost că Hidroprahova a mărit prețul în fiecare an fără să ne mai întrebe. Ne-a spus că noi am aprobat strategia. Dar am fost induși în eroare, am fost prea naivi. Am crezut că vom fi consultați. Tariful a crescut constant, inclusiv și al apei manejere. Găsim tot felul de zone unde sunt conducte sparte prin care curge apa potabilă și, cu toate acestea, Hidroprahova are profit. Tarifele sunt mari, le acoperă pierderile și le mai rămân și bani. Îmi reproșez că nu am fost suficient de atent sau de abil. De asemenea, pot să constat că sunt numulțumit și vizavi de ADI – managementul deşeurilor (n.r. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară). Aici, Consiliul Județean, profitând de faptul că a venit cu fonduri și este cel mai mare contributor, a impus realizarea stației de tratare mecano-biologică care funcționează bine, dar cu tarife foarte mari. În consecință ne-a crescut prețul de depunere a gunoiului foarte mult și noi nu am avut niciun cuvânt de spus. Când am vrut să comentăm ceva, ni s-a spus că este Consiliul Județean majoritar și asta e situația. Era normal să fim și noi consultați când s-a făcut caietul de sarcini pentru realizarea stației, astfel încât tariful să nu fie mai mare decât tariful de la rampa de la Boldești-Scăieni. Apoi au crescut și tariful de la Boldești-Scăieni, tot printr-o hotărâre a majorității care, de fapt, e Consiliul Județean, iar tarifele au crescut mult pentru populație și pentru primărie. Am fost prea naiv de multe ori și n-am știut să înțeleg niște dedesubturi. Nu știu dacă aș fi putut să fac ceva, dar aș fi încercat.
- Ce mesaj aveți pentru câmpineni, la final de mandat?
La final de mandat mesajul meu e de apreciere și de mulțumire față de cetățenii din Câmpina pentru că au suportat tot felul de condiții mai dificile cum ar fi transportul pe Calea Doftanei, pe strada Voila și cu toate acestea au fost lângă noi întotdeauna cu sufletul și cu plata taxelor și impozitelor. Sunt cetățeni model, am avut în ultimii ani gradul de colectare bun, de peste 90% și trebuie să le mulțumesc că au fost alături de noi și când am dorit să realizăm ceva bun, cum este pasajul pietonal de la parcul Regele Mihai I, de la Soldat. Fără cetățeni, o administrație publică e zero. Dacă agenda primarului și a Consiliului Local nu corespunde cu agenda cetățeanului, înseamnă că activitatea nu-și are rostul, pentru că noi suntem plătiți din banii dumnealor și trebuie să facem ce doresc dumnealor.
R.A.I.
Domnule primar, am înțeles din articol, că vreți să schimbați destinația blocului de necesitate în locuințe cu chirie! Întrebarea mea este când se va întâmpla acest lucru? Mulțumesc anticipat!