„Câmpina și Breaza s-ar putea dezvolta mai repede împreună, dacă ar constitui o asociație de dezvoltare intercomunitară”

De trei săptămâni, Câmpina are un nou secretar, pe doamna jurist Elena Moldoveanu, fostul secretar al orașului Breaza. În interviul de mai jos, cititorii noștri  o pot cunoaște mai bine.

– Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre viața dvs, dar și despre activitatea profesională.

– M-am născut la Câmpina, în anul 1970, pe data de 21 septembrie. Am absolvit Liceul ”Nicolae Grigorescu”, iar ulterior, Facultatea de Drept a Universității Ecologice București. În vederea dezvoltării capacității de a performa pe plan profesional, am obținut și o specializare postuniversitară – un masterat la SNSPA (Școala Națională de Studii Politice și Administrative), în domeniul Puterea executivă și administrația publică. În anul 1997, am fost angajată secretar al comunei Poiana Câmpina, post pe care am lucrat cinci ani. Apoi, am promovat concursul de secretar al orașului Comarnic, îndeplinind această funcție tot o perioadă de cinci ani.  Ulterior, m-am transferat la Primăria Breaza, unde am lucrat aproape 11 ani. De la jumătatea lunii mai 2017, am ajuns prin transfer la Primăria Câmpina, ca secretar al municipiului în care m-am născut. 

– Ce priorități aveți? Aveți câteva proiecte a căror finalizare v-ați gândit să o urmăriți cu prioritate?

– Pentru orice secretar de unitate administrativ-teritorială prioritară este asigurarea legalității actelor administrative, adică a tuturor actelor emise de către reprezentanții administrației publice locale respective: de la simple adrese către diverse instituții până la dispozițiile emise de primari și hotărârile adoptate de către consiliile locale. De asemenea, prioritară este și coordonarea activității structurilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului. Și mă refer aici nu doar la structurile din directa subordine a secretarului municipiului, ci la toate structurile dintr-o primărie. Prioritară pentru mine va fi mereu optimizarea activității structurilor din Primăria Câmpina subordonate secretarului, din punct de vedere ierarhic, care sunt următoarele: Direcția juridică, Serviciul de administrație publică locală, Serviciul pentru asistență socială, Serviciul public comunitar local de evidența persoanelor(acesta din urmă este în subordinea Consiliului Local, dar activitatea sa este coordonată prin intermediul secretarului). Desigur, va fi o prioritate pentru mine finalizarea marilor proiecte de interes public începute în anii trecuți, pe care predecesorul meu nu le-a mai putut vedea duse la bun sfârșit, din lipsă de timp. 

– Care credeți că este cea mai acută problemă a municipalității câmpinene?

– Așa cum am declarat și în cadrul primei ședințe a Consiliului Local Câmpina la care am participat, nu pot să nu iubesc orașul în care m-am născut. Sunt mândră de realizările numeroase ale municipiului în care locuiesc, dar e loc  și pentru mai bine – cum spune o vorbă populară. Este vizibil faptul că orașul nostru este într-un continuu proces de dezvoltare, eu am susținut mereu acest lucru. Pe de altă parte, așa cum spuneam și mai devreme, este loc și de mai bine, adică mai sunt multe lucruri bune de făcut, care să îmbunătățească și mai mult calitatea vieții comunității câmpinenilor. De aceea, ar trebui să se dezvolte în continuare, poate chiar într-un ritm mai susținut, infrastructura rutieră și de servicii comunale (apă, canal etc), zonele de agrement și de spații verzi , ar trebui materializat mai repede proiectul parcului industrial, deoarece acesta ar putea atrage investitori importanți, în stare să realizeze mari investiții generatoare de plus-valoare, de locuri de muncă și de bani mai mulți la bugetul local, sub formă de taxe și impozite. Toate acestea vor contribui la o dezvoltare durabilă a localității, iar roadele acestei dezvoltări ar trebui să se vadă într-un  orizont mediu de așteptare. Poate chiar mai repede. 

– Câmpina și Breaza au multe elemente comune, de-ar fi să amintim aici locul (Registrul de vamă al Cetății Brașovului) și anul (1503) primei lor atestări documentare. Seamănă problemele administrației publice câmpinene cu cele ale administrației publice din Breaza?

– În primul rând, în raport de statutul localității, căci Câmpina este municipiu, lucrurile par a fi mult mai complexe în activitatea municipalității câmpinene. Nemaivorbind că populația Câmpinei este aproape de două ori mai mare decât a orașului Breaza. Dacă ne gândim însă la faptul că Breaza are o suprafață dublă față de Câmpina, ne putem da seama că și problemele administrației din orașul învecinat sunt foarte delicate, banii publici ai brezenilor fiind mereu insuficienți pentru realizarea unei infrastructuri decente, mai ales în zonele periferice, a unei infrastructuri care să străbată străzi în pante abrupte, un relief variat și, pe alocuri, accidentat, cu multe probleme, precum cea a istoricelor alunecări de teren. În plus, populația Brezei crește foarte mult în week-end, prin venirea bucureștenilor și a celor care au case de vacanțe construite acolo. Problemele administrațiilor publice locale din cele două orașe sunt de multe ori comune. De fapt, în general, localitățile se diferențiază în raport de proiectele gândite pentru a le asigura dezvoltarea. Aceste proiecte sunt implementate în funcție de ce îți oferă localitatea respectivă, de specificul ei, de relief, de potențialul economic, social etc.  Cred totuși că o problemă comună o constituie modernizarea infrastructurii stradale și de servicii comunale, care se realizează în ambele orașe prin proiecte europene sau guvernamentale, mai vizibil în Câmpina, care a accesat mai multe proiecte cu fonduri UE. Ar fi păcat ca cele două orașe să nu se dezvolte susținut și durabil, prin mâna omului, care să vină în completarea mâinii Domnului. Pentru că vorbim de două orașe situate într-o zonă binecuvântată de Dumnezeu cu un relief și o climă de invidiat: Câmpina are cele mai multe zile senine din an, iar Breaza se poate lăuda cu un aer foarte curat. Cred că în Câmpina ar trebui să se investească mai mult în turism. Să dezvoltăm și acest domeniu care poate asigura un plus de prosperitate municipiului. Să identificăm obiective care ar putea fi exploatate turistic. 

– Se tot vorbește despre înfrățirile multor localități din România cu localități din alte țări, înfrățiri care nu au adus investitori străini sau alte beneficii. După două decenii de încercări, Câmpina abia a reușit trei înfrățiri cu orașe din Republica Moldova, Turcia și Macedonia, cu beneficii îndoielnice. Singurii câștigați sunt probabil membrii delegațiilor câmpinene care vizitează orașele-surori. Poate exagerez, dar având în vedere legăturile lor istorice, nu ar putea fi mai benefică o înfrățire a orașelor Câmpina și Breaza, care să le ajute să-și dezvolte mai bine turismul, de exemplu, sau domeniile ce s-ar putea dezvolta mai repede în comun?

– Probabil întrebarea dvs, ușor ironică, are ca țintă lipsa unor beneficii evidente pentru comunitățile orașelor înfrățite. Orice s-ar zice, legislația actuală nu permite decât înfrățiri cu localități din străinătate. Așadar, eu nu aș vorbi despre o înfrățire a celor două orașe, pentru că nu permite legea. Însă ne-am putea gândi la o dezvoltare împreună cu brezenii, dacă am constitui o asociație de dezvoltare intercomunitară din care să facă parte Câmpina, Breaza, dar și alte localități învecinate municipiului, pentru realizarea unor proiecte de interes local. Fiindcă în cazul acestei asociații de dezvoltare intercomunitară  fiecare localitate componentă contribuie cu tot ce are ea mai valoros, mai bun (potențialul social, economic, de mediu), pentru ca împreună să poată realiza mai ușor proiecte de dezvoltare din cele mai diverse domenii.  Împreună se pot realiza mult mai ușor astfel de proiecte de dezvoltare durabilă în beneficiul comunităților din localitățile membre ale unei astfel de asociații.

Adrian BRAD