1778. Călător şi el în Muntenia, ca şi alţi ofiţieri din Austria şi nu numai, generalul austriac F. W. Bauer găseşte Câmpina (“Kunpina”), potrivit însemnărilor sale din lucrarea „Memoires historiques et geographiques sur la Valachie”, apărută acum la Frankfurt şi Lepizig, drept un „târg (…) cu o biserică de piatră, o câmpie şi o piaţă”.
Menţiunea la singular a existenţei locale a unei biserici din piatră, chiar dacă nu include în principiu existenţa şi unui alt sau altor lăcaşuri de cult (deşi ne îndoim ca acesta să nu le fi sesizat), duce cel puţin indirect, la remarca ipotetică a construirii aici a unei a doua biserici după acest an. La Telega, călătorul remarcă existenţa a două „fabrici de gudron”, cu sensul mai degrabă de gropi în care, colectat, ţiţeiul se păstra până ce, în contact cu aerul, căpăta o vâscozitate mai mare. Nu scapă atenţiei consemnărilor sale bogăţia de petrol a zonei, cu informaţii sumare legate chiar de întrebuinţarea sa acum în Ţara Româneasă.
Legat de petrol, a se vedea şi informaţiile în acelaşi sens notate mai târziu, în 1781, de elveţianul Iosif Sultzer, secretarul domnitorului Ţării Româneşti Al. Ipsilanti.
1798, ianuarie, 30. Domnitorul Constantin Hangeri întăreşte vinderea „prin mezat” vel vistierulului Scarlat Ghica „a munţilor de la Comarnic şi de la Câmpina”. (Ioan Bianu, Catalogul Manuscriselor Româneşti, vol. I, Buc., 1907, doc. 260).
La 10 septembrie 1798, acelaşi voievod „întăreşte actul de cumpărare al aceluiaşi”.
1799, ianuarie, 19. Se menţionază existenţa la Breaza a „două cârciumi”, proprietatea unui anume „Iorga (negustor – n.r.) din Câmpina”, care le vinde acum. (Ioan Bianu, Catalogul Manuscriselor Româneşti, vol. I, D.R.H, p. 130). Este posibil ca respectivul negustor să fie fratele sau fiul deja cunoscutului negustor local Stoica Iorga, mort înainte de 1878.
1886, iunie, 15 st.v. Se desfăşoară cu trecere prin Câmpina (dus – întors), primul concurs ciclistic ce include în traseul său localitatea (Braşov – Predeal – Sinaia – Câmpina – Ploieşti – Bucureşti – Braşov), iniţiat de velocipediştii braşoveni.
1936, aprilie, 24. Ia fiinţă local Asociaţia de Turism a Funcţionarilor din Asigurările Sociale Câmpina (ATFASC). Preşedinte (de onoare): ing. A. Drăgulănescu. Preşedinte activ: Constantin Pop (iniţiatorul ei). A fost prima asociaţie sportivă locală de acest fel.
Ion T. ŞOVĂIALĂ
(Din volumul “Câmpina, pagini dintr-o posibilă istorie în date, oameni, fapte, evenimente, ipostaze, secvenţe de viaţă”, lăsat în manuscris de cel care a fost Ion T. Şovăială, regretat avocat şi publicist).
